Tot ce trebuie să știi pentru a deveni freelancer

Sfârșitul de an te face, vrând-nevrând, să-ți reevaluezi viața. Și când constați că job-ul îți ocupă aproape tot timpul sa pur și simplu îți dorești altceva, ai putea lua în calcul posibilitatea de a fi freelancer. Îți spunem tot ce trebuie să știi…

Să-ți alegi singură programul de muncă, să lucrezi pentru tine însăți, să poți să-ți instalezi laptopul acasă sau în altă țară și să lucrezi în pijama ori în creierii munților… da, sună tentant să fii freelancer! Nu e de mirare că tot mai mulți angajați se gândesc să se lanseze pe cont propriu, visând la ziua când drumul aglomerat până la serviciu, stresul orarului fix sau șeful nesuferit vor rămâne de domeniul trecutului.

Iată însă și reversul medaliei: de cele mai multe ori, freelancerul nu are parte de niciun fel de sprijin și nici de siguranța job-ului. Nefiind înconjurați de colegi, unii se pot simți singuri atunci când nu au cui să-și împărtășească gândurile la cafeaua de dimineața sau o glumiță în timpul zilei. Dar ce e și mai rău e că nu se bucură de drepturile angajatului. La revedere, salariu fix, concediu plătit, asigurare de sănătate sau fond de pensie. Freelancerul este un contractor independent care, nefiind sub umbrela unui angajator, trebuie să-și asigure singur toate aceste obligații și necesități!

Ce înseamnă, mai exact, să fii freelancer?

Freelancing-ul a prins rădăcini rapid și în România – și nu doar în pandemie, și sunt destui cei care au adoptat acest stil de a munci și a trăi. Pe scurt, ești singura în măsură să stabilești cât muncești, în ce interval, la ce proiecte și cum îți împarți resursele. Important este să respecți contractul semnat – nimănui nu-i pasă daca tu ai muncit trei zile sau trei nopți!

În România, freelancerii lucrează cu succes în domenii precum programare, copywriting, web design, muzică, traduceri, jurnalism, fotografie, contabilitate sau imobiliare, iar lista poate continua. De obicei, pentru a definitiva proiecte de scurtă durată, sporadice, companiile preferă mai degrabă să tocmească freelanceri, decât să angajeze un om pe o poziție full-time. Spre exemplu, dacă o companie multinațională vrea să-și creeze o pagină web, nu va încărca organigrama cu o poziție de web designer – care va încasa salariul degeaba după ce construcția site-ului s-a încheiat – ci va apela la serviciile unui independent.

Cum îți fixezi tariful?

Mai toți freelancerii se lovesc de această întrebare. Politica de prețuri trebuie atent cântărită: dacă ceri prea mult, riști să nu ai clienți, iar dacă ceri prea puțin, ai putea ajunge la concluzia că „freelancing-ul nu rentează” mai repede decât ți-ai fi imaginat. Desigur, dacă ești încă la început și nu ai încă un portofoliu stufos, poți seta un tarif mai mic decât al concurenței pentru a atrage clienți. Pe măsură ce capeți experiență, recunoaștere, iar în portofoliul tău încep să apară și câteva branduri cu renume, e firesc să crești și prețurile.

Statutul de freelancer

În România, freelancerii își gestionează diferit statutul. Munca este considerată legală doar dacă este îți faci un PFA, un SRL sau închei un contract pe drepturi de autor cu firma pentru care prestezi servicii. Însă în practică, mulți adoptă freelancingul „la negru”, adesea prin diverse platforme online unde își pun la dispoziție serviciile. Chiar dacă sunt destui freelanceri care fac asta de ceva timp, fără să-i întrebe nimeni „de sănătate”, asta nu înseamnă că se află în legalitate și că nu pot primi sancțiuni și amenzi uriașe.

Poate că atunci când ești la început de drum, birocrația necesară intrării în legalitate este ultimul lucru de care vrei să te lovești. Însă chiar și un PFA îți dă posibilitatea să emiți facturi, iar o bază legală este necesară pentru evoluția afacerii tale și, de ce nu, pentru a scăpa de o grijă serioasă.

Cum îți găsești de lucru?

E o chestiune de mentalitate și autocunoaștere dacă vrei sau nu să lucrezi pe cont propriu. Sunt mulți cei care au luat-o pe acest drum, dar au realizat mai târziu ca nu au stofa de freelancer și s-au împotmolit: independentul contactează mereu noi companii pentru a-și oferi serviciile, se dă peste cap sa facă rost de întâlniri, întreabă în stânga și-n dreapta – poate, poate s-o găsi cineva care să aibă nevoie de el. Dacă stilul pare prea îndrăzneț pentru tine, ai face mai bine să-ți păstrezi poziția de salariat. Promovarea cea mai bună rămâne, cel puțin la început, recomandarea partenerilor cu care ai contracte.

3 probleme pe care le poți întâmpina ca freelancer

Există în România mulți freelanceri de succes care au reușit să depășească situațiile problematice cu care inevitabil te vei întâlni și tu. Iată cum sa procedezi.

Nu ești platită

Înainte de-a accepta un proiect, informează-te puțin asupra situației financiare a firmei. Dacă un client întârzie să-ți facă plata, nu intra în panică. Sună-l sau trimite-i un e-mail în care îl înștiințezi că timpul de plată a expirat. Nu exagera și încearcă să menții o relație bună. Alternativ, roagă-ți contabilul să sune clientul, așa încât relația voastră să rămână în afara conflictului. Dacă metoda amiabilă nu funcționează, poți include în următorul tău mail un text de genul: „Dacă problema nu va fi rezolvată în zece zile, mă vad obligat să acționez pe calea legală.” Totuși, asigură-te că vrei cu adevărat să declari război și să întrerupi orice relație viitoare cu clientul respectiv. De asemenea, să nu îți închipui că va fi prea ușor să urmezi „calea legală” sau că rezolva totul prin magie, dar poate să funcționeze.

Nu ești cunoscută

Trimite o scrisoare de prezentare tuturor potențialilor clienți din domeniul tău, explicând serviciile tale și ilustrându-le cu exemple. Atașează o carte de vizită și o listă de referințe. Dar nu te opri aici: încearcă să te întâlnești cu acești oameni face-to-face și arată-le mostre din activitatea ta. Revino cu e-mail-uri și telefoane, dar nu exagera. Folosește-ți perioadele în care nu ai de lucru pentru a elabora planuri de prezentare, propuneri. De asemenea, înscrie-te în organizații din domeniul tău și ia legătura cu alți freelanceri. Abonează-te la newsletter-ele publicațiilor din domeniu și participă la târguri profesionale, seminarii etc.

Apreciază-te la adevărata ta valoare și învață să spui NU când munca nu se reflectă în remunerație. Fă compromisuri, dar nu renunța la ceea ce este important pentru tine. Păstrează-ți tarifele flexibile și centrate pe nevoile clientului.

Nu te descurci cu taxele și impozitele

Un avocat și un contabil bun îți pot ușura considerabil postura de freelancer, în sarcina lor căzând tot ceea ce e legat de birocrație, impozite, legi, relația cu partenerii contractuali sau cu statul. Daca nu ești în domeniul juridic sau economic, vei avea nevoie de consultanță specializată în ceea ce privește declarațiile de venit, termenul legal de depunere al acestora, conținutul anumitor contracte și eventualele modificări legislative care pot apărea. Dacă nu-ți permiți să le plătești colaborarea, încearcă să studiezi puțin domeniile respective sau apelează la sfatul competent al unui prieten care e de meserie (dacă ai norocul să ai un astfel de prieten). La urma urmei, nu uita că freelancingul este un job cât se poate de serios, unde vei ajunge să lucrezi poate mai mult decât ai face-o într-o corporație sau altă instituție. Însă vei satisfacția că lucrezi din pasiune, pentru tine și la un proiect care, într-o bună zi, va deveni o afacere de success.

Sursă foto: iStock