A experimenta tulburări psihice nu este o rușine și nicio vinovăție. Nu suntem liniari și este firesc ca echilibrul psihic să oscileze între anumite limite, astfel că tulburările psihice sunt printre cele mai frecvente suferințe ale omului modern.
Sentimentele și emoțiile noastre sunt mai mult decât simple reacții ale minții noastre la stimuli externi; ele sunt modalități prin care psihicul nostru se adaptează și reacționează la lumea din jur. Prin ele ne exprimăm bucuria sau durerea, ne adaptăm la schimbările din viață și navigăm prin provocările cu care ne confruntăm.
Suntem influențați de ceea ce simțim și ne dorim, de succese și insuccese, avem zile bune și momente dificile, ne bucurăm și ne întristăm. Fiecare zi aduce cu ea o paletă vastă de emoții și sentimente care ne însoțesc în călătoria noastră prin viață. Omul experimentează în fiecare zi o multitudine de stări, iar modificarea acestora, într-un sens sau altul, este normală. Sentimentele și emoțiile sunt o modalitate de adaptare a psihicului la mediu, iar limita între normal și anormal este foarte fină. Totuși, echilibrul psihic este fragil și poate oscila între extremele fericirii și disperării.
Cele mai frecvente tulburări psihice
Omul modern se confruntă cu diverse tulburări psihice, iar unele dintre cele mai frecvente sunt:
- Anxietatea – este una dintre cele mai întâlnite tulburări psihice în prezent. Persoanele cu anxietate pot experimenta o neliniște constantă, teamă excesivă, palpitații și dificultăți în gestionarea situațiilor stresante.
- Depresia – este o tulburare psihică serioasă, caracterizată prin sentimente intense de tristețe, lipsă de interes pentru activități obișnuite, schimbări ale apetitului și somnului, lipsa energiei și gânduri de autodistrugere.
- Tulburările de alimentație – anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă sunt tot mai frecvente în rândul oamenilor moderni, cu presiuni crescute legate de imaginea corporală și standardele de frumusețe.
- Stresul, mai ales în forma sa cronică este omniprezent în societatea modernă, alimentat de presiunile de la locul de muncă, problemele financiare, conflictele interpersonale și alte surse de tensiune.
- Tulburările de somn – insomnia și alte tulburări de somn afectează tot mai mulți oameni, în parte din cauza stresului și a stilului de viață agitat.
- Tulburările de personalitate -anumite tulburări de personalitate, cum ar fi tulburarea borderline de personalitate sau tulburarea de personalitate narcisistă, pot fi întâlnite în rândul omului modern, influențate de experiențe traumatice și de mediul social.
- Abuzul de substanțe – definit prin consumul excesiv de alcool, droguri și alte substanțe poate duce la dependență și poate agrava alte tulburări psihice.
Emoțiile puternice duc la tulburări psihice
Suntem construiți pentru a face față emoțiilor, dar există și situații în care acestea depășesc capacitatea psihicului de a le gestiona, controla și asimila. Cea mai comună formă de tulburare psihică, ce poate duce la afectarea comportamentului, îi face pe oameni să simtă frecvent teamă exagerată și de durată. Definită ca fiind o tulburare de anxietate, aceasta poate fi pasageră, precum cea care apare în timpul unui interviu de angajare, fiind un răspuns normal la o situație stresantă. Însă, pentru cei cu anxietate, frica devine o suferință care alimentează emoții negative în situații absolut normale.
Anxietatea este însoțită de simptome fiziologice: paloare sau roșeață, creșterea puternică a ritmului cardiac și a respirațiilor, tremurături ale mâinilor, transpirații, dureri abdominale, amețeală, incapacitate de concentrare și altele
Există mai multe forme de anxietate diferențiate prin intensitatea, tipul și durata manifestărilor. Episoadele anxioase pot alterna cu momentele de euforie și exuberanță, se pot asocia cu depresie, atacuri de panică, dar pot fi și efectul unor situații extrem de stresante, traumatizante și reprezintă o dovadă a inadaptabilității la relațiile sociale specifice omului modern.
Cum gestionezi anxietatea
Gestionarea emoțiilor extreme poate fi un proces dificil, dar există mai multe strategii pe care le poți folosi pentru a face față acestor trăiri intense:
- Conștientizarea emoțiilor este primul pas în gestionarea emoțiilor extreme și înseamnă să le recunoști și să le înțelegi. Încearcă să identifici ce anume te face să simți aceste emoții intense și cum îți afectează comportamentul și gândirea.
- Practicarea mindfulness-ului – implică focalizarea atenției pe prezent, acceptând și observând emoțiile fără a le judeca sau reacționa impulsiv la ele. Prin practicarea mindfulness-ului, poți dezvolta o capacitate mai mare de a gestiona emoțiile intense.
- Respirația profundă și exercițiile de relaxare ușor de învățat pot ajuta la reducerea intensității emoțiilor extreme. În momentele de stres sau anxietate, încearcă să faci respirații lente și adânci pentru a-ți calma sistemul nervos.
- Comunicarea cu ceilalți este foarte utilă și benefică. Vorbește cu prietenii, familia sau un terapeut despre ceea ce simți. A exprima emoțiile tale într-un mediu sigur și de încredere poate reduce presiunea și poate oferi perspectivă asupra situației.
Gestionarea emoțiilor extreme poate fi un proces care se poate învăța, dar necesită timp și practică, dar cu efort și susținere, poți învăța să te simți mai echilibrat și să faci față mai bine provocărilor emoționale.
Modificările de dispoziție – un semn care semnalează tulburări psihice
A fi trist este o normalitate. Fiecare dintre noi se raportează în mod personal la situațiile care pot genera tristețe, iar motivele care induc această stare unei persoane pot fi considerate neîntemeiate de către o alta. O tristețe „normală” poate fi depășită, nu afectează rutina zilnică și are o justificare reală. Atunci când sentimentele durează mult timp și determină modificarea stilului de viață, este vorba despre depresie, și ea printre cele mai frecvente tulburări psihice.
Se apreciază că cel puțin unul din 10 oameni a avut un episod depresiv care i-a afectat stilul de viață, relațiile sociale și profesionale. Persoanele cu tulburări de dispoziție au simptome persistente și severe, care le perturbă viața. În funcție de tipul de tulburare, oamenii pot experimenta o tristețe profundă, deznădejde, asociată cu anxietate, stimă de sine scăzută, lipsă de motivație și tonus, un acut sentiment de vinovăție și incapacitatea de a se mobiliza inclusiv pentru activități cotidiene simple.
Depresia poate afecta apetitul și greutatea unei persoane. Unii oameni pot experimenta o creștere a apetitului și câștig în greutate, în timp ce alții pot avea un apetit redus și pierdere în greutate. Aceste schimbări pot duce la fluctuații ale greutății corporale și pot contribui la sentimente de nemulțumire sau neîncredere în sine.
Bine de știut despre depresie
Depresia nu este o rușine; prin astfel de situații poate trece oricine. Acceptată ca fiind o suferință psihică tăcută, dar gravă și invalidantă, depresia este cauza eșecului social, profesional și reprezintă un risc crescut pentru tentativele suicidale. A recunoaște simptomele depresiei oferă posibilitatea unui tratament adecvat, care să reechilibreze psihicul.
Este important să înțelegi că depresia poate varia în severitate de la persoană la persoană și că nu toți cei care se confruntă cu aceste simptome vor experimenta aceleași lucruri în același mod. Consultarea unui specialist în sănătate mentală poate fi esențială pentru diagnosticarea și tratamentul adecvat al depresiei, pentru că această tulburare psihică nu trece de la sine sau, dacă simptomele scad în intensitate, pot reveni mult mai acute.
Relația cu mâncarea – tulburarea psihică cu impact asupra sănătății
Definite ca fiind tulburările legate de relația cu alimentele, acestea sunt suferințe mentale complexe, care necesită adesea intervenția experților, pentru a putea fi depășite. Tulburările de alimentație determină dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase, obsesie pentru mâncare, greutatea corporală sau forma corpului. În cazurile severe, tulburările pot avea consecințe grave asupra sănătății și pot duce chiar și la deces, dacă nu sunt tratate.
O manifestare specifică a tulburărilor de alimentație este anorexia nervoasă, manifestată prin consumul exagerat de alimente, în momente stresante. Alte forme de tulburare sunt bulimia și anorexia. Simptomele comune includ autorestricția severă față de anumite alimente, înfometarea, consumul abuziv de alimente, urmat de vărsături, și exercițiile fizice excesive.
Anorexia nervoasă – o afecțiune severă
Anorexia nervoasă este o tulburare psihică gravă caracterizată printr-o preocupare excesivă cu greutatea corporală și o frică intensă de îngrășare, care conduc la restricționarea alimentației și la pierderea în greutate semnificativă. Este considerată una dintre cele mai periculoase tulburări psihice și poate avea consecințe grave pentru sănătatea fizică și mentală a individului.
Simptomele principale ale anorexiei nervoase includ:
Restricționarea alimentației. Adoptarea unor obiceiuri de alimentație extreme, restricționând cantitatea de alimente consumate sau excludând anumite grupuri alimentare. Aceasta poate include reducerea drastica a caloriilor, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau carbohidrați sau fixarea pe diete extreme.
Obsesia pentru greutatea și formă corporală, chiar și atunci când greutatea este deja periculos de scăzută. Se pot face comparații constante cu alte persoane și se pot folosi metode nesănătoase pentru a obține o greutate corporală scăzută.
Imaginea distorsionată a corpului. Percepția față de sine este una cu totul exagerată față de realitate și nimic nu poate oferi argumente contrarea. mai mari decât sunt în realitate.
Tratamentul anorexiei nervoase implică de obicei o abordare multidisciplinară care include terapie psihologică, consiliere nutrițională și, în unele cazuri, intervenții medicale pentru a gestiona consecințele fizice ale tulburării. Este important ca persoanele afectate și familiile lor să caute ajutor profesionist cât mai curând posibil pentru a aborda această tulburare complexă și periculoasă.
Stresul cronic – o tulburare psihică cu efecte grave
Stresul poate fi considerat atât o reacție normală și utilă a organismului în fața unei situații de presiune sau pericol, cât și o tulburare psihică atunci când devine excesiv și persistent, afectând calitatea vieții și sănătatea.
Atunci când vorbim despre stresul ca o tulburare psihică, de obicei ne referim la două condiții principale:
Tulburarea de stres post-traumatic care apare în urma experienței unui eveniment traumatic, cum ar fi un accident grav, un atac terorist, violență domestică sau participarea la război. Persoanele cu tulburarea de stres post-traumatic pot experimenta simptome precum retrăirea momentelor traumatice, evitarea anumitor stimuli care le amintesc de eveniment, sentimente intense de anxietate și tulburări de somn.
Tulburarea de anxietate legată de stres este o formă de tulburare anxioasă în care simptomele principale sunt legate de stresul cronic și excesiv asociat cu viața de zi cu zi. Persoanele cu tulburarea de anxietate pot experimenta teamă și neliniște în fața situațiilor obișnuite, cum ar fi locul de muncă, școala sau relațiile interpersonale.
În plus, stresul cronic poate fi asociat cu alte tulburări psihice, cum ar fi depresia și tulburările anxioase, iar gestionarea eficientă a stresului poate fi esențială pentru prevenirea și tratarea acestor afecțiuni. Terapia cognitiv-comportamentală, tehnici de relaxare și gestionarea timpului sunt doar câteva dintre strategiile utilizate în tratamentul stresului ca tulburare psihică.
👉 Cum controlezi stresul. 3 strategii simple
Tulburările de sănătate mintală pot fi ocazionale sau cronice. De fiecare dată, acestea afectează capacitatea individului de a relaționa cu ceilalți și de a funcționa în limitele unei normalități acceptate. Niciuna dintre aceste suferințe nu este o vinovăție și nu trebuie să ducă la marginalizarea individului. Recunoașterea tulburărilor trebuie încurajată, dat fiind faptul că acestea pot fi tratate, vindecate sau ameliorate substanțial.
Sursa foto: 123rf.com