Brandurile sustenabile de haine se preocupă de impactul asupra mediului și a oamenilor. În plus, ele au ca obiectiv prelungirea vieții hainelor. Brandurile fast fashion sunt responsabile pentru exploatarea mâinii de lucru ieftine din întreaga lume și de utilizarea unor metode de producție care afectează ecosistemul. Cele slow fashion folosesc materiale naturale, resurse și forțe de lucru locale, oferă salarii echitabile și încearcă să reducă nivelul de deșeuri.
Irina Moreno, co-fondatoare 3WLABEL ne răspunde acestor preocupări. În prezent, Irina este doctorand la De Montfort University din Leicester. Cercetarea sa se concentrează pe produse de modă realizate din deșeuri textile pre-consum.
Sustenabilitatea se măsoară și prin drumul pe care l-a făcut obiectul de îmbrăcăminte de la țesătoria unde a fost creat materialul până la consumator. Brandurile sustenabile de haine minimizează acest drum. Localismul, tranziția de la global la local, este recunoscut drept unul dintre principiile esențiale ale sustenabilității.
Situația în România – sustenabilitate în modă
La nivelul consumatorului, în România există o lipsă de informare cu privire la prețul pe care noi, ca societate, îl plătim pentru supraproducție și supraconsum. Astăzi, industria modei este al doilea cel mai mare poluator al planetei, după industria petrolieră. Cu toate acestea, la noi în țară, oamenii sunt în continuare atrași de articolele de marcă, nu de haine făcute din deșeuri textile. De asemenea, consumatorul român preferă brandurile cunoscute, indiferent dacă ele sunt sustenabile sau nu.
La nivelul producătorului există alte obstacole. Producătorii întâmpină bariere precum lipsa echipamentelor de sortare și reciclare, lipsa activităților aducătoare de profit din upcycling, precum și lipsa unei legislații care să favorizeze aceste acțiuni. De asemenea, costul aruncării deșeurilor este extrem de mic. În consecință, fabricile nu înțeleg de ce s-ar complica cu îmbunătățirea modului de gestionare al deșeului intern când pot foarte ușor să arunce resturile textile la gropile de gunoi concentrându-se în continuare pe activitățile de producție.
În România există peste 4.000 de fabrici de confecții. În medie, fiecare producător de haine generează lunar între 300 – 1.000 kg de deșeuri de tip pre-consum.
Diferența dintre deșeu pre-consum și deșeu post-consum – sustenabilitate în modă
Deșeul pre-consum se referă la resturile rămase în urma fabricării unui produs. Denumit și stoc nefolosit, deșeul pre-consum include resturi de materiale din mostre, articole respinse în producție ori comenzi anulate. Uneori, baloturi întregi de materiale inițiale rămân nefolosite. Termenul de stoc nefolosit (deadstock – stocuri moarte) vine din percepția tradițională lineară a industriei asupra ciclului de viață al unui articol de îmbrăcăminte, în care etapa finală presupune eliminarea sau distrugerea sa ca deșeu.
În vreme ce reciclarea se referă la descompunerea și refolosirea deșeurilor ca materie primă în vederea realizării unor produse noi, upcyclingul presupune refolosirea materialelor-deșeu în starea actuală fără a le descompune în elementele lor de bază. Desigur, acest proces presupune mai puțin consum de energie decât cel al reciclării tradiționale. Deșeul este refolosit și avansat („up”) în lanțul bunurilor de consum (de aici și prefixul up în locul celui de re).
Pe de altă parte, deșeul post-consum se referă la îmbrăcămintea ajunsă la finalul duratei sale de viață. De fiecare dată când aruncăm un articol vestimentar, producem deșeu post-consum.
Când se vorbește despre sustenabilitate în modă, în România atenția se îndreaptă către reducerea risipei deșeurilor de tip post-consum (haine purtate).
Pe lângă magazinele cu haine second-hand, recent au apărut mai multe platforme online de vânzare și închiriere de produse vestimentare. Prin urmare, discuția este centrată pe păstrarea în uz a hainelor purtate sau pe reciclare. Nu se discută despre produsele vestimentare upcycled.
Situația la nivel global – sustenabilitate în modă
La nivel global, în fiecare an sunt produse 92 de milioane de tone de deșeuri textile (134 de milioane până în 2030). Echivalentul unui camion încărcat cu haine ajunge la groapa de gunoi sau este ars în fiecare secundă. Producția globală de îmbrăcăminte s-a dublat din anul 2000 încoace. Astăzi, un om poartă mai puțin de 50% din garderoba pe care o deține. Consumatorul mediu a achiziționat 68 de articole vestimentare în 2019; față de 12 în 1980. Jumătate dintre articolele achiziționate sunt îmbrăcate de trei ori sau chiar mai puțin.
Industria textilă și cea vestimentară consumă la nivel global 98 de milioane de tone de resurse non-regenerabile anual. Industria modei este responsabilă de emisii anuale de 2,1 miliarde de tone de CO2. Cu toate acestea, doar 17% dintre branduri sunt transparente în ce privește amprenta anuală de carbon la nivelul materiei prime. Vestimentația sustenabilă va deveni în anii următori unul dintre sectoarele cu dezvoltare accelerată în cadrul industriei. În 2021, piața vestimentației produse în mod etic a fost estimată la 5,84 miliarde de dolari. În condiții de amplificare a conștientizării responsabilității față de mediu, această cifră ar putea ajunge la 8,3 miliarde de dolari în 2025.
👉Ce înseamnă luxul la momentul actual?
👉Vezi care e istoria blugilor “Mom Fit”: De la apariție până în prezent
Ce face 3WLABEL diferit
3WLABEL s-a născut din dorința de a reduce risipa deșeurilor textile de tip pre-consum. Produsele 3WLABEL sunt făcute din resturile de material rămas nefolosit (capete de baloți) din fabricile de confecții din România. De asemenea, spre deosebire de brandurile existente, 3WLABEL nu lucrează cu stocuri: produsele se realizează doar la cererea clienților, astfel încât businessul în sine să nu fie producător de deșeuri. Fiecare articol de îmbrăcăminte 3WLABEL este realizat la comandă și numerotat individual în serii foarte limitate.
Numele 3WLABEL reflectă rațiunea din spatele promisiunii mărcii. Transformă cei trei R (Reutilizare, Reproiectare și Returnare) în 3 W: Waste to Resource, Wearables și Women Empowerment. De asemenea, logoul brandului reflectă această filosofie: utilizarea aceluiași profil în reprezentarea cifrei 3 și a literei W face trimitere către sustenabilitate.
3WLABEL atrage interesul publicului tocmai prin ceea ce oferă: haine noi din materiale de calitate care altminteri ar ajunge la groapa de gunoi și ar deveni încă un mod de a polua planeta.
În concluzie, consumatorul educat caută alternative la fast fashion. El este clientul nostru. Pentru consumatorul lipsit de informație, 3WLABEL vine cu soluția: haine fără sezon, atemporale și minimaliste, plus șansa de a se informa și de a contribui pozitiv la reducerea deșeurilor textile. Cu cât informația despre fast fashion și greenwashing (neclaritatea în legătură cu produsele autentic sustenabile) ajunge la mai multe persoane, cu atât acei consumatori vor dori să devină și ei parte din soluție, nu să rămână parte din problemă.
Artico de: Irina Moreno
Foto: arhiva personală