Ramona Chiriac conduce din iunie 2021 Reprezentanța Comisiei Europene în România. În această capacitate, dialoghează cu toți actorii români politici, economici, sociali, culturali interesați de proiectul european, pentru a consolida unitatea noastră și modul nostru de viață european. Vă invit să descoperiți un nou interviu exclusiv “Vocea lu’ Tache” cu tema: egalitatea de gen.
Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
Beneficiile egalității de gen în spațiul european
Egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii Europene. În același timp, egalitatea de șanse reprezintă încă un deziderat, un obiectiv care nu este încă atins. În politică, în afaceri și în societate în ansamblu, nu putem să ne valorificăm întregul potențial decât dacă ne folosim toate talentele și diversitatea. Așadar, fără jumătate din talentul de pe această planetă – reprezentat de femei – nu putem construi societăți incluzive și prospere.
Cariera mea mi-a oferit ocazia de a cunoaște multe femei talentate, capabile, perseverente și muncitoare; cred cu tărie că nu există locuri de muncă doar pentru bărbați sau doar pentru femei. Locul unei femei poate fi în funcții de conducere, în inginerie, în laborator, în politică, la fel cum locul ei poate fi în mijlocul familiei sau oriunde își dorește!
Unii dintre cei mai renumiți oameni de știință din Europa sunt femei: de exemplu, Elena Pettinelli, care a condus echipa italiană care a descoperit apa pe Marte sau Emmanuelle Charpentier, care a câștigat Premiul Nobel pentru Chimie.
Avem exemple de succes și în România, iar revista Femeia aduce multe dintre aceste femei în prim plan, fapt pentru care vă felicit. Talentul nu are gen, iar abilitățile de conducere și viziunea femeilor contează! Dacă ne uităm la societățile noastre, vedem că diversitatea este un fapt. Iar promovarea diversității nu este o chestiune care ține strict de corectitudine societală, ci și un factor al dezvoltării și inovării.
A tricota nu este doar un hobby!
Care este strategia pe care o aplicați la Reprezentanța Comisiei Europene în România în ceea ce privește diversitatea și integrarea?
Strategia Reprezentanței este strategia Comisiei Europene, a Uniunii Europene. Egalitatea este una dintre prioritățile majore ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În decembrie 2019, în cadrul Comisiei Europene a fost creat un Grup operativ pentru egalitate.
De asemenea, Comisia von der Leyen a numit pentru prima dată un comisar european pentru egalitate, este vorba despre Helena Dalli, care a și vizitat recent România. Rolul nostru la Reprezentanță este de a promova strategiile Comisiei în domeniul egalității în România și facem acest lucru cu o echipă diversă, tânără și entuziastă. Suntem parte a dialogului public, societal, pe această temă și păstrăm constant tema pe agenda publică și cea a decidenților din România.
Interesul Comisiei pentru egalitatea de gen se reflectă și în campania de sensibilizare cu privire la stereotipurile de gen, lansată recent. Când vă gândiți la un pompier, aveți în vedere un bărbat sau o femeie? Și când vă gândiți la tricotaj ca hobby? Acestea sunt câteva dintre întrebările adresate publicului prin această campanie. Comisia s-a angajat să combată stereotipurile de gen, care reprezintă unul dintre obiectivele-cheie ale Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025. De ce? Printre altele, stereotipurile de gen sunt o cauză principală a inegalității de gen, limitează aspirațiile, alegerile și libertatea bărbaților și a femeilor – de exemplu, atunci când își aleg un loc de muncă sau un hobby – și au un impact dovedit asupra diferenței de remunerare între femei și bărbați.
În afară de munca noastră pentru a depăși aceste stereotipii în care ne aflăm deseori prizoniere, Comisia Europeană prioritizează principiul egalității de șanse între femei și bărbați printr-o abordare de „gender mainstreaming”, de includere a perspectivei de gen asupra tuturor politicilor publice pe care le propunem. Altfel spus, privim tot ceea ce propunem, ca executiv european, printr-o lentilă de gen, printr-o lentilă prin care privim și analizăm impactul asupra femeilor.
Egalitatea de gen este una dintre prioritățile majore ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În decembrie 2019, în cadrul Comisiei a fost creat un Grup operativ pentru egalitate.
Foarte multe persoane luptă și tot mai multe industrii sunt deschise către aceste aspecte importante. Cum putem descrie aceste schimbări?
Este foarte bine că se întâmplă acest lucru. Implicarea întregii societăți pentru promovarea și implementarea politicilor de gen este esențială, de la politicieni, legislatori, mass-media, mediul antreprenorial la formatori de opinie, tineri, mediul familial ș.a.m.d.
Acest lucru este necesar și în România, unde progresele în domeniul egalității nu sunt într-o fază de accelerare.
Indicele egalității de gen din 2022 realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen indică faptul că egalitatea de gen este amenințată și că grupurile defavorizate sunt cele mai afectate. Având în vedere faptul că indicele egalității de gen 2022 se bazează în principal pe datele din primul an al pandemiei, din 2020, punctajul obținut prezintă semnale de alarmă puternice pe fondul incertitudinii și tulburărilor continue, de la războiul din Ucraina, criza energetică, contextul social etc.
Cu un punctaj de 53,7 din 100, România se clasează pe locul 26 în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen. Scorul este cu 14,9 puncte mai mic decât cel al UE.
România a înregistrat progrese în ceea ce privește participarea femeilor la procesul decizional economic și politic – ponderea femeilor cu funcție de ministru și de parlamentar a crescut semnificativ, mai precis de la 7% miniștri femei în 2010, la 17% miniștri femei în 2020, și de la 10% parlamentari femei în 2010 la 20% parlamentari femei în 2020. Dar drumul este lung, așa cum vedem și din aceste procente, încă mici.
La fel ca la nivelul UE, și în România, cel mai mare decalaj de gen față de 2010 se înregistrează în activitățile de îngrijire neremunerate cărora femeile le dedică tradițional mult mai mult timp – îngrijirea copiilor, nepoților, a vârstnicilor, a persoanelor cu handicap, activitățile casnice care necesită mult timp revin, cumva, printr-o regulă societală, nescrisă, în sarcina femeilor – peste 46% din femei, comparativ cu 25% din bărbați.
Pentru că decalajul în România este semnificativ pe atât de multe paliere este important ca subiectul egalității de gen să fie pe agenda cât mai multor comunități de interes. Pentru mine, promovarea politicilor de gen este în topul priorităților, fie că am întâlniri în licee sau în universități, în Parlament sau la Guvern, cu societatea civilă sau cu mediul de business.
Reieșind din experiența pe care o aveți în proiectele care tratează egalitatea de gen și implementării angajamentelor naționale și internaționale pe această dimensiune, ce părere aveți, cum ar trebui să se implice societatea civilă pentru a contribui la schimbarea despre care se discută constant?
Cred cu tărie că egalitatea de gen ar trebui să stea la baza tuturor politicilor unui stat și, că promovarea egalității de gen în toate contextele este un motor al progresului. Și mai cred că acest lucru nu poate fi realizat decât prin colaborarea tuturor factorilor de decizie și a societății în general. Este vorba despre contractul social, de felul în care construim societățile noastre.
În acest sens cred în implicarea societății civile, în definiția sa largă, de la asociații, fundații până la individ/cetățean. Rolul societății civile este esențial în modernizarea României și este central în înfăptuirea unei democrații sociale. Societatea civilă poate contribui de exemplu la îmbunătățirea legislației, la monitorizarea acțiunilor statului și a instituțiile responsabile de implementarea politicilor de gen, prin analiză independentă, prin crearea de centre de sprijin pentru femeile din grupuri dezavantajate sau victime ale violenței de gen.
Diverse statistici și rapoarte indică faptul că pandemia COVID-19 a adus noi provocări, în special pentru femei. Conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, un indicator îngrijorător este violența bazată pe gen, acest fenomen crescând de la începutul anului 2020. Colaborarea noastră cu societatea civilă este excelentă în acest domeniu, Reprezentanța participând la întâlnirile regulate care au ca tema acest subiect și la campanii de conștientizare.
Ca femei, trebuie sa ne facem auzite. Cum ne putem spune nevoile, cum putem cere o mărire de salariu sau să negociem concediul de maternitate? Cum putem trece de la concept la realitate privind egalitatea de gen?
Eu cred în puterea de asociere și în faptul că doar unite ne putem face auzit glasul. Cred în cooperarea societății în ansamblu, bărbați și femei, pentru că un statut mai bun pentru femei nu este pentru binele individual, ci pentru binele tuturor, indiferent de gen. De asemenea, cred în puterea exemplului. Pentru a fi o femeie de succes trebuie să îți asumi rolul de “ante-mergător” pentru toate tinerele care vin din urmă, astfel încât acestea să aibă acces mai ușor la orice oportunitate își doresc, pentru a-și împlini potențialul și talentul.
Feminismul este în egală măsură despre femei, cât este și despre bărbați
Sunt voci care spun că feminismul este sinonim cu ura față de bărbați. Cum putem evita aceste neînțelegeri?
Eu înțeleg această mișcare socială ca una care are ca obiectiv asigurarea condițiilor necesare pentru ca orice persoană, femeie sau bărbat, să își împlinească potențialul și să își afirme talentul. Așadar, feminismul este în egală măsură despre femei, cât este și despre bărbați. Iar bărbații ne sunt aliați în acest efort curajos de a construi, împreună cu femeile – cu soțiile, fiicele, mamele lor – societăți incluzive. Această mişcare nu urmărește inferiorizarea sau discriminarea bărbaților, ci promovarea drepturilor şi libertăților egale pentru toți, indiferent de gen.
În esență, feminismul presupune crearea unei societăți în care femeile şi bărbații au aceleași drepturi, oportunități şi libertăți de a-şi valorifica potențialul.
Educarea constantă în legătură cu egalitatea de șanse este esențială pentru a fi bine informați şi pregătiți să abordăm percepțiile greșite. De exemplu, cunoașterea contextului istoric al feminismului şi a luptei pentru drepturilor femeilor ne poate ajuta să înțelegem de ce mișcarea feministă a luat naștere şi să corectăm neînțelegerile legate de aceasta.
Există atât în plan profesional sau personal competiție între femei? Cum vedeți acest aspect?
Am vorbit deseori despre sororitate, despre faptul că din păcate, suntem socializate ca femei să fim în competiție una cu cealaltă – pentru un job, pentru un soț, pentru atribute fizice samd. Este important să ne sprijinim una pe cealaltă, prin gesturi simple, zilnice, prin celebrarea succesului unei femei, prin acceptarea opțiunilor de viață sau de carieră, care nu sunt poate și ale noastre, personale, precum și prin gesturi mari, civice și decizionale, care vizează încurajarea participării femeilor la viața societății – în borduri de companii, în foruri legislative sau executive, în ierarhii instituționale încă dezechilibrate din perspectiva participării femeilor. De aceea cred că o acțiune colaborativă este esențială pentru atingerea obiectivelor. Este important să ne susținem una pe alta.
Lucrez într-o instituție europeană care promovează diversitatea. Diversitatea include vârsta, mediul socioeconomic, genul, orientarea sexuală, dizabilitatea, originea rasială sau etnică, religia sau convingerile, precum și naționalitatea, diversitatea cognitivă, statutul profesional și toate celelalte caracteristici care ne fac unici. Un alt aspect important este ceea ce numim intersecționalitate. Deși vorbim despre categoria unică de „femeie“, în cadrul acesteia sunt deseori suprapuneri de situații discriminatorii, cum ar fi cea dintre gen și etnie. Situația femeilor rome din România rămâne, de exemplu, o poveste de viață încă neauzită și neascultată. Am avut ocazia să văd recent cum comunitatea femeilor rome din Mizil, sprijinite de Asociația E-Romnja, se străduiesc să îmbunătățească viața familiilor și a comunității în care trăiesc.
👉 Află cât de meri sunt beneficiile voluntariatului
Româncele excelează în domeniul IT
Reprezentanța Comisiei Europene în România promovează implicarea femeilor în toate sectoarele de activitate. Care sunt sectoarele de performanță din România în care femeile necesită mai multă încurajare și suport, în opinia dvs.?
Unul din sectoarele în care România excelează este TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor), unde numărul femeilor specialiste în domeniu și al celor ce absolvă studii de specialitate rămân ridicate și peste media europeană. De altfel, aceste numere au crescut la 26% (media UE: 19,1%) și, respectiv, 6,7% (media UE: 3,9%) în perioada monitorizată (2022). Din păcate însă, procentul specialiștilor TIC încadrați în muncă, în categoria de vârstă 15 – 74 de ani, indiferent dacă vorbim de femei sau de bărbați, este de doar 2,6%, comparativ cu o medie UE de 4,5%, iar asta în condițiile în care România se confruntă cu o lipsă de competențe digitale de bază în rândul populației sale, înregistrând rezultate cu mult sub media UE (28% față de 54% media UE).
Paleta oportunităților de ocupare poate fi extinsă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ale cărui investiții sprijină digitalizarea economiei și tranziția către industria 4.0 și vizează să alinieze piața forței de muncă la cele mai recente evoluții din acest sector. Investițiile în crearea de noi competențe în materie de securitate cibernetică atât pentru elevi, cât și pentru actorii din sectorul public și pentru cei din sectorul privat, precum și programul de formare continuă de dezvoltare a competențelor pedagogice digitale pentru cadrele didactice din zonele rurale și din alte medii defavorizate ar putea face parte din paleta menționată.
De altfel, PNRR-ul are în vedere creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, inclusiv prin acțiuni ce urmăresc reducerea disparităților salariale dintre sexe, precum și facilitarea proceselor de evoluție în carieră sau asumarea unor roluri antreprenoriale sau funcții de management de către acestea. De asemenea, PNRR are în vedere creșterea echilibrului de gen în sectoarele în care bărbații au o pondere foarte mare în populația ocupată, cum ar fi cel al energiei, al economiei verzi și digitale, al agriculturii, construcțiilor sau transporturilor.
Iar PNRR-ul mai include și investiții ce creează condiții pentru o mai mare autonomie a femeilor, de exemplu prin extinderea accelerată a rețelelor de apă și canalizare pentru localitățile cu peste 2.000 de locuitori, sau care permit reducerea timpului alocat de femei sarcinilor de îngrijire a copiilor și facilitarea revenirii lor la locul de muncă după sarcină.
Și, aș vrea să subliniez și faptul că noi, la Reprezentanța Comisiei Europene în România, promovăm egalitatea de șanse printr-o conlucrare strânsă cu autoritățile pe această temă, precum și prin intermediul activităților și evenimentelor pe care le organizăm pe subiect, pentru a informa femeile și pentru a crește gradul de conștientizare a aspectelor relevante. Și aș vrea să menționez aici evenimentul ”Femei mai puternice în România”, organizat în data de 8 martie anul acesta, Ziua Femeii, cu participarea comisarului european pentru egalitate Helena Dalli, precum și expoziția ”We are half”, ca parteneri ai Tudor Communications, expoziție ce a inclus portretele și poveștile unor femei remarcabile din domenii precum știință, tehnologie, inginerie, medicină, antreprenoriat social, artă și cultură.
Nu în ultimul rând, cred că puterea exemplului personal este importantă pentru promovarea acestei teme deosebit de importante și mă bucur când acest exemplu este recunoscut așa cum a fost cazul în cadrul Galei Capital – Top 100 Femei de succes.
Care este superputerea ta?
Comisia Europeană este condusă de o femeie, Ursula von der Leyen. Asistăm la un succes privind egalitatea de gen, la nivel european?
Într-adevăr Ursula von der Leyen este prima femeie aflată la conducerea executivului european. Mai mult, una din primele sale acțiuni a fost de a-și construi un Colegiu al comisarilor paritar, astfel încât Comisia actuală este formată din 13 femei comisar plus președinta Comisiei și 14 comisari europeni bărbați. Și la nivelul următor decizional ne-am propus, în Comisia Europeană, să atingem un procent de 45 % femei în poziții de conducere și suntem foarte aproape de acest obiectiv.
Perioada pe care o traversăm în prezent nu este una lipsită de provocări. De abia s-a încheiat o pandemie, avem de luptat cu inflația și criza energetică, iar la granițele noastre se desfășoară un război de mai bine de un an. Datorită multiplelor crize fără precedent cu care ne confruntăm în ultimii ani, mulți au numit această perioadă permacriză. Pentru a depăși acest moment dificil e nevoie de leadership vizionar la nivel european, de solidaritate și de decizii curajoase. Sub un leadership feminin, această Comisie Europeană a asigurat drepturi egale la vaccin pentru toate statele membre, a evitat scenariul nedorit în care țările europene ar fi trebuit să concureze între ele și, foarte probabil, a grăbit depășirea momentului critic al pandemiei. De asemenea, această Comisie Europeană a dezvoltat planul Generația Următoare UE, pentru a susține revenirea economiei, dar și pentru pregătirea tranziției verzi și digitale.
Noutatea acestuia constă în faptul că, în premieră, Comisia Europeană a ieșit să se împrumute pe piețele financiare, în numele întregii Uniuni Europene, într-o acțiune care a implicat o solidaritate a statelor membre într-o manieră fără precedent. În prezent, planul este în curs de implementare și efectele sale benefice se fac deja simțite, așa cum este și planul românesc, acel PNRR despre care vorbim zilnic. O altă decizie curajoasă vizează susținerea pe care o acordăm Ucrainei și a cetățenilor săi, cât și sancționarea agresorului și acordarea statutului de țări-candidate la Uniunea Europeană, pentru Ucraina și Republica Moldova.
Ramona Chiriac – o femeie de succes?
Sunt deseori întrebată care este rețeta succesului, care sunt obstacolele și cum pot fi ele depășite. Consider că însăși definiția succesului poate fi una problematică, pentru că nu acoperă corect și fidel tot ceea ce noi, femeile, avem de oferit societăților în care trăim. Sunt opțiuni de viață diferite, opțiuni de carieră și de familie diferite și fiecare dintre noi, trebuie să avem șansa să putem opta în funcție de talentul și planul nostru de viață, cu acces deplin la piața muncii, cu valorizarea corectă a muncii domestice, cu asigurarea unui echilibru corect între viața profesională și cea privată samd.
Am răspuns recent întrebării „Care este superputerea ta?“, adresate în cadrul unui summit Forbes dedicat femeii–– cu „Sunt o femeie!“.
E de ajuns să fii femeie, pentru a înțelege că suntem toate confruntate cu provocări similare în viață, provocări structurale, societale și culturale care decurg din numeroasele roluri sociale pe care trebuie să le îndeplinim, întotdeauna la … superlativ, pentru a fi considerate „de succes“. Acelea de profesionist într-un domeniu, de mamă și soție, de cetățean, de corp fit conform normelor culturale și pot continua. Acelea care țin de viața noastră domestică – gestionarea gospodăriei și creșterea copiilor sau îngrijirea vârstnicilor noștri sau de prezența noastră pe piața muncii – cu profesii care încă rămân închise sau slab populate de femei, cu profesii ocupate tradițional de femei și care sunt, tot tradițional, mai puțin valorizate și plătite mai puțin -, cu presiunea de a demonstra constant, mai mult și mai clar că ne merităm locul la masa de decizii societale.
Un lucru este cert pentru mine – a fi „de succes” vine obligatoriu la pachet cu responsabilitatea de a sprijini femeile care vin urmă, de a pregăti un drum mai ușor pentru ele.