Low-carb înseamnă o dietă săracă în carbohidrați, dar acest concept de alimentație nu este chiar atât de simplu. Întrebarea care ne frământă(mai ales după o perioadă de excese alimentare) este dacă renunțarea la carbohidrați chiar ne poate ajuta să avem o talie subțire? Să vedem…
Adepții dietei low-carb pornesc de la ideea că o alimentație bogată în carbohidrați reprezintă motivul greutății în exces și are un efect negativ asupra sănătății. În funcție de regimul ales, carbohidrații se reduc până la sub 10% sau ajung să reprezinte până la 45% din aportul de alimente. În schimb, crește, desigur, aportul de grăsimi și proteine, pentru ca organismul să rămână în formă.
Cine se hrănește după acest principiu va renunța la pâine, paste, orez și alte făinoase, astfel încât nivelul glicemiei să rămână scăzut. Energia lipsă, pe care de obicei corpul o obține din zaharuri (glucoză), va fi suplinită din rezervele de grăsime. În plus, corpul consumă energie pentru a metaboliza proteinele. Ambele procese, descompunerea rezervelor de grăsime și metabolizarea proteinelor, duc la scăderea în greutate. Din acest motiv, principiul renunțării la carbohidrați reprezintă baza multor diete.
Forme de low-carb
Principiul este același la multe diete, dar este pus în practică diferit. În dieta Atkins, de pildă, sunt evitați doar carbohidrații cu un index glicemic mare. Iată câteva diete care se bazează pe acest principiu și felul cum se deosebesc unele de altele.
Dukan: la început se renunță la carbohidrați, iar în a doua fază sunt permiși, dar în cantități mici.
Atkins: această formă pune accentul pe proteine și grăsimi, iar carbohidrații nu sunt permiși aproape deloc.
Glyx: principiul glyx face deosebirea între carbohidrați buni și răi în funcție de efectul pe care-l au asupra nivelului glicemiei.
Ketogen: acest program de slăbire este o formă extremă de alimentație low-carb. Aportul de carbohidrați este redus la minimum.
Anabol: această dietă se ghidează după conceptul Atkins și are scopul de a păstra masa musculară specifică corpului, în ciuda descompunerii rezervelor de grăsime.
Hollywood: așa cum spune numele, această dietă este foarte apreciată în Los Angeles, printre vedete. Este vorba de un regim bazat în special pe proteine.
Cum funcționează dieta low-carb
Principiul low-carb este foarte simplu. Nu trebuie să numeri caloriile, ci să renunți la carbohidrați. Dar, cum aceștia sunt alimentele care dau senzația de sațietate, trebuie să fii atentă să-ți astâmperi accesele de foame cu grăsimi și proteine sănătoase. Planul de alimentație este adaptat propriei nevoi energetice și trebuie completat cu diferite alimente. Dar care sunt alimentele permise și care sunt evitate cu orice preț? Iată recomandările specialiștilor:
Alimente permise:
ouă (omletă, ochiuri), carne (piept de pui), pește (somon și alți pești) și fructe de mare, nuci și semințe, muguri proaspeți, lapte și brânză (feta), produse din soia, uleiuri vegetale, salate și legume, fructe care conțin puțină fructoză (fructe de pădure, mere)
Alimente interzise:
pâine, cartofi, alcool, orez, zahăr (dulciuri, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe), miere, paste, fulgi de ovăz
Ce spun experții despre acest tip de alimentație
Experții critică faptul că în această dietă aportul sporit de grăsimi și proteine prezintă anumite riscuri. La oamenii cu boli cardiace și circulatorii, la femei însărcinate și la bătrâni, arterele se pot înfunda din cauza grăsimilor. Cantitatea de proteine poate avea efecte negative asupra sănătății: oamenii care au probleme cu rinichii sau ficatul pot să-și înrăutățească bolile din cauza regimului sărac în carbohidrați. În plus, această dietă poate cauza dureri de cap, crampe musculare și greață. Cine renunță complet la paste și făinoase riscă să sufere de o producție sporită de cortizol și de hipertensiune arterială.
Mulți specialiști consideră că această dietă este unilaterală și extremă. Medicii și nutriționiștii susțin mai degrabă alimentația bogată în carbohidrați. Pentru a evita luarea în greutate, spun ei ei, ar fi de ajuns să te hrănești echilibrat. Asta înseamnă ca alimentația să fie formată din carbohidrați complecși (50%), substanțe balast (30%), acizi grași sănătoși și proteine. Pentru a proteja inima și circulația, grăsimile animale ar trebui reduse la minimum.
Micul dejun ar trebui să fie cea mai importantă masă a zilei. Poți consuma și carbohidrați (și nu neapărat pâine, deoarece aceștia se găsesc și în legume și fructe) dacă vrei, pentru că se transformă rapid în energie.
Text: Dana Verescu
Sursa foto: pixabay