Alergiile de primăvară. Cauze și soluții

Alergiile de primăvară sunt una dintre provocările sezonului. În fiecare primăvară e la fel: strănuți tot timpul, îți lacrimează ochii, îți curge nasul și-ți este dificil să respiri. Exact aceste simptome pot să apară și din cauze diferite de cele care produc alergiile de primăvară. Dacă în cazul acestora de vină sunt polenul, în restul situațiilor factorii care generează reacțiile sunt acarienii, praful sau părul de animale. 

Este bine de știu că o reacție alergică nu are neapărat legătură cu o anumită perioadă a anului – deși primăvara intensitatea manifestărilor este cea mai mare. 

Desfacem firul în patru și vorbim despre alergiile de primăvară, alergiile sezoniere, cauzele acestora, precum și care sunt cele mai eficiente soluții terapeutice. 

• Cauzele alergiilor sezoniere
• Cum se declanșează alergiile de primăvară
• Alergiile de primăvară. Cauze
• Cum gestionezi alergiile de primăvară
• Remedii naturale pentru alergiile primăverii

Cauzele alergiilor sezoniere 

Există o infinitate de „vinovați” pentru suferințele tale. Se numesc alergeni. Lista cu factorii care pot genera reacții alergice este foarte lungă. Sau mai corect spus, din ce în ce mai lungă pentru că permanent se adaugă noi factori care pot induce simptome specifice. 

Sunt factori alergeni: 

• produsele chimice (detergenți, creme, parfumuri, vopsele); 
• părul de animale (pisici, câini, hamsteri); 
• metale ( nichel, crom, cobalt); 
• unele materiale textile, precum lâna, fibrele sintetice sau latexul; 
• alimente (cu o listă foarte lungă, de la arahide și nuci, la crustacee, de la unele fructe, la diferiți aditivi și de la gluten la derivate din lapte și lapte); 
• medicamente (cu precădere antibiotice, dar nu numai); 
• poluarea ambientală; 
• soarele, apa sau efortul fizic. 

Sosirea anotimpului cald este perioada din an în care debutează o serie de alergii specifice, factorii declanșatori fiind: 

• polenul în timpul primăverii; 
• razele soarelui (alergia la soare); 
• clorul din piscine; 
• cremele de protecție solară; 
• înțepăturile de insecte. 

De aceea, este necesar să poți identifica care este cauza care produce reacția alergică pentru a o putea evita sau pentru a putea demara un proces de imunizare care să te facă mai tolerant la respectivul factor cu potențial alergen. 

Componenta genetică 

Există o predispoziție genetică la reacțiile de tip alergic. Specialiștii confirmă faptul că dacă unul din părinți este alergic, șansele urmașilor de a moșteni respectiva sensibilitate sunt cam de 40%. Procentul poate urca până la 75% în cazul în care ambii părinți se confruntă cu o astfel de sensibilitate. 

Ultimele statistici europene arată că între 16 și 18% din populație suferă de o anumită alergie. Afectiunile alergice cele mai comune sunt rinita și conjunctivita – situații în care strănuți, îți curge nasul, te ustură ochii și lacrimezi. Astmul afectează circa 4,9% din populație; de urticarie suferă cam 3,8%, iar de dermatita, aproximativ 2,6%.

Doar 1,6% suferă de angioedem – boala în cazul căreia se umflă fața, buzele, pleoapele, zona organelor genitale, extremitățile; și uneori, în cazuri severe, chiar limba și glota, producând dificultăți serioase de respirație.

În ceea ce privește vârsta, alergiile pot să apară în orice moment al vieții, fiind mai frecvente între 21 și 30 de ani. Aproximativ 16,3% dintre cei care suferă de o alergie sunt bărbați, iar 19,4% sunt femei.

S-a dovedit că numărul factorilor alergeni și a celor care suferă de reacții alergice este în continuă creștere. Nu există o explicație general valabilă, dar una dintre cauze pare să fie o protecție excesivă și un mediu supersteril mai ales în mica copilărie. Deoarece nu mai este obligat să ne protejeze, nu mai învață care sunt factori care reprezintă în mod real o agresiune și care sunt cei inofensivi, astfel că reacțiile sunt exagerate și poate reacționa într-un mod violent, provocând o reacție alergică.

Ce se întâmplă în organism 

La persoanele predispuse genetic pentru boli alergice are loc o stimulare exagerată, care nu este necesară, a limfocitelor implicate în sinteza de anticorpii specifici la respectivul factor cu efect alergen. Anticorpii se fixează pe suprafața unor celule din organism (mastocite și bazofile), iar la un contact cu alergenii, se cuplează cu aceștia într-un mod specific.

Efectul? Eliberarea din celule a unor anumite substanțe – dintre care cea mai cunoscută e histamina – responsabilă de manifestările alergice. Chiar dacă nu există antecedente în familie și nu ai avut niciodată o reacție alergică, poți dezvolta, la un moment dat o reacție alergică, inclusiv la un factor pe care anterior la tolerat. 

👉 Astenia de primăvară. este profund agravată pe fondul alergiilor

Cum se declanșează alergiile de primăvara

Mecanismul care declanșează reacțiile alergice implică o serie de etape complexe în răspunsul sistemului imunitar al unei persoane la un alergen specific. 

Sensibilizarea. Primul pas în dezvoltarea unei alergii este sensibilizarea. În acest stadiu, sistemul imunitar al unei persoane reacționează excesiv la un anumit alergen. În timpul primei expuneri la alergen, celulele imunitare speciale, numite celule prezentatoare de antigen (de obicei, celule dendritice), recunosc alergenul ca fiind o substanță străină și îl prelucrează în fragmente mici numite peptide. Aceste peptide sunt apoi prezentate limfocitelor T helper.

Activarea limfocitelor T helper. Limfocitele T helper sunt un tip de celule imune care joacă un rol crucial în coordonarea și reglarea răspunsului imun al organismului. Aceste celule sunt parte a sistemului imunitar adaptativ și sunt implicate în activarea și direcționarea altor celule imune în timpul răspunsului la agenți patogeni sau la alte substanțe străine (cum ar fi alergenii în cazul alergiilor). Când limfocitele T helper recunosc peptidele alergenului, ele devin activate și încep să elibereze citokine – substanțe chimice care comunică cu alte celule ale sistemului imunitar.

Producția de anticorpi IgE. Sub influența citokinelor eliberate de limfocitele T helper, limfocitele B încep să producă și să elibereze anticorpi specifici pentru alergen, denumiți imunoglobuline de tip E (IgE). IgE-urile se leagă de receptori specifici (numiți receptori pentru IgE) de pe suprafața celulelor implicate în imunitate care devin pregătite pentru o reacție ulterioară. Ele își multiplică receptorii pentru IgE și sunt apte să declanșeze procese inflamatorii (modalitatea în care se apără organismul uman) prin sinteza de histamină.

Reexpunerea la alergen. Atunci când o persoană sensibilizată la un anumit alergen este expusă la alergenul respectiv, se declanșează eliberarea rapidă a substanțelor chimice inflamatorii care provoacă simptomele alergice caracteristice, cum ar fi strănutul, mâncărimea, umflarea și secreția nazală (în cazul rinitei alergice), umflarea și iritația pielii (în cazul urticariei), sau dificultăți respiratorii (în cazul astmului alergic).

Alergiile de primăvară. Cauze 

Febra fânului este cunoscută sub denumirea de rinită alergică, cea mai frecventă dintre alergiile primăverii. Reacţiile pot afecta simultan ochii, nasul, gâtul, sinusurile, pieptul şi sistemul digestiv. În funcţie de perioada de polenizare, alergia se declanşează de mai multe ori pe an. 

Studiile arată că există peste 40 de specii de polen responsabile de provocarea alergiilor respiratorii. Alergenii sunt percepuţi ca dăunători doar de unele organisme. Dacă eşti alergică şi intri în contact cu factorii declanşatori, reacţia imediată a corpului este de a te apăra de aceşti „duşmani“, iar asta duce la eliberarea în sânge a unor substanţe cu rol de protecţie, printre care şi histaminele. În mod normal, histaminele vindecă rănile şi te apără de agenţii patogeni, dar în acest caz sunt vinovate de simptomele clasice ale alergiei: nasul curge întruna, gâtul e iritat, sinusurile se înfundă, ochii lăcrimează, strănuţi încontinuu, faţa se înroşeşte. Mai rar, apar tusea seacă, tulburările de somn, oboseala.

Febra fânului se manifestă de timpuriu, în copilărie sau la prima tinereţe, având adesea cauze ereditare. Specialiştii nu exclud sensibilitatea dobândită. Se întâmplă frecvent ca astmul să însoţească rinita alergică. Totodată, poate să apară o reacţie încrucişată: alergia la polen declanşează o reacţie alergică la anumite alimente, precum alunele şi mierea. 

Uneori, e dificil să recunoşti simptomele alergiei, fiindcă sunt asemănătoare cu ale altor boli. Însă, ca tratamentul să fie adecvat, trebuie să afli la ce alergen eşti sensibilă. Acesta se identifică prin teste cutanate (o cantitate mică de antigen este injectată subcutanat sau pusă pe piele) şi sangvine (o mostră de sânge este testată de anticorpi).

Cum gestionezi alergiile de primăvară

Dacă suferi de o alergie deja confirmată, trebuie să fii conștientă că va exista tot timpul în stare latentă în organismul tău. De aceea, ar fi bine să înveți să o controlezi și să-i îmblânzești efectele, luând măsurile necesare pentru ca reacțiile următoare să poată fi ținute sub control, să nu devină mai grave.

În plus, trebuie să respecți următoarele recomandări: evită pe cât posibil contactul cu alergenii care ți-au produs reacția, precum și cu aceia despre care ai aflat că pot da reacții încrucișate cu ei. Ia medicamente antihistaminice, în doza și tipul recomandat de medic. Antihistaminicele de ultimă generație sunt tot mai eficiente și prezintă un mare avantaj față de cele din prima generație: li s-au înlăturat efectele secundare nedorite: somnolență, greața, sedarea excesivă.

Antihistaminicele se pot procura și fără rețetă, dare luate haotic pot fi o armă cu două tăișuri și pot afecta sistemul imunitar. Une din reguli este ca acesta să fie utilizate pe o perioadă limitată de timp, în cazul în care apar reacții alergice. Ele nu funcționează cu scop preventiv. 

Uneori poți prezenta în decursul vieții mai multe alergii, de mai multe tipuri – fie declanșate de același alergen, fie de alergeni diferiți. Acest fapt presupune, în unele cazuri, dificultăți în stabilirea diagnosticului și în tratament.

Cum limitezi efectele provocate de alergiile de primăvară

• Ia medicamentele pentru imunoterapia orală, numită imunoterapie sublinguală, ar trebui începută cu 12 săptămâni înainte de sezonul de vârf. 
• Folosește aerul condiționat și purificatoarele de aer.
• Evită aerisirea directă a camerei, mai ales dimineața, în zilele uscate și cu vânt.
• Curăță filtrele de aer și conductele de aer.
• Aerul condiționat și recircularea aerului îți sunt de folos și atunci când conduci și există riscul să pătrundă aerul încărcat de polen în interiorul mașinii.
• Eviă uscatul hainelor în aer liber.
• Scoate-ți pantofii și schimbă hainele de exterior când intri în casă și schimbă îmbrăcămintea înainte de culcare.
• Nici animalele de companie nu ar trebui să aibă acces în dormitor, ele pot transporta pe blana particulele de polen din iarbă.
• Poartă mască și ochelari de soare.
• Clătește-ți nasul cu soluții saline.
• Fă duș după expunerea la polenul de afară.
• Stabilește un program regulat de curățenie în casă!

Ce diferență există între alergie și intoleranță 

Răspunsul alergic este reacția sistemului imunitar la anumite substanțe dăunătoare, în vreme ce intoleranța alimentară nu are legătură cu reacția la alergeni. 

Reacția alergică este, de fapt, răspunsul sistemului imunitar la substanțe considerate inofensive, precum polenul, unele alimente sau praful, dar pe care corpul le identifică drept periculoase și, ca atare, declanșează un răspuns exagerat. În cazuri rare, alergia poate determina o reacție alergică severă numită șoc anafilactic, care pune în pericol viața. Pe lista cauzelor alergiilor se află moștenirea genetică (dacă un părinte este alergic, copilul are 50% șanse să dezvolte o alergie), dar și reacțiile spontane ale sistemului imunitar, astmul bronșic sau alte afecțiuni respiratorii (sinuzita, infecțiile pulmonare dese).

Intoleranța, nu este alergie!

Intoleranța alimentară este mai des întâlnită decât alergia alimentară, dar este mult mai greu de depistat din pricina manifestărilor târzii.

Au fost însă identificate ca fiind cele mai frecvente următoarele tipuri: intoleranța la gluten și lactoză. Dar și anumite substanțe din alimente (aminele din unele brânzeturi, cofeina din cafea, ceai sau ciocolată, aflatoxinele din boabele de fasole sau năut fierte necorespunzător, salicilații naturali din unele fructe, legume, nuci ori condimente, histamina din pește, precum și aditivii folosiți pentru colorare, conservare și procesare) sensibilizează organismul și provoacă manifestările intoleranței alimentare.

Lipsa unor enzime este pe primul loc între factorii care declanșează intoleranța alimentară. Dacă anumite enzime lipsesc sau există într-o cantitate limitată, consumul acelui aliment (care conține gluten sau lactoză) provoacă simptomele intoleranței, fiindcă organismul nu le poate digera optim.

Manifestările frecvente sunt de obicei legate de sistemul digestiv: balonare, diaree, senzație de greață, vomă, intestin iritabil, dar și oboseală, transpirație nocturnă, dureri articulare, cearcăne.

Semnele nu sunt evidente, ci pot apărea la câteva ore – de aceea sunt ignorate și rămân adesea nediagnosticate. De exemplu, dacă te simți balonată la interval de câteva ore sau chiar la o zi după ce ai consumat anumite alimente, nu este vorba de o reacție a sistemului imunitar, întrucât acesta nu-l consideră inamic și nu produce anticorpi pentru a-l elimina (ca în cazul alergiei).

Un alt specific al intoleranței alimentare este că poți consuma o cantitate rezonabilă din alimentul incriminat și să nu ai manifestări, dar, dacă mănânci prea mult ori prea des, simptomele apar fiindcă este depășit pragul de toleranță al organismului.

Remedii naturale pentru alergiile primăverii

Alergiile sunt considerate un semnal de alarmă referitor la dezechilibrul imunitar. Îți prezentăm câteva remedii fitoterapice cu rol preventiv și de atenuare.

Cătina

Este din plantele cu cel mai ridicat conținut vitamina A şi E și conține întreg complexul vitaminic B, toate fiind esențiale pentru procesele ce țin de imunitate și regenerarea organismului.

Cum se ia. Pentru rezultate de durată, se fac trei cure pe an a câte trei săptămâni cu pulbere. Planta se macină fin în râşniţa electrică de cafea, după care se cerne prin sita de făină albă. Se ia câte o linguriţă rasă de patru ori pe zi, înainte de masă. Pulberea se ţine sub limbă 10-15 minute, apoi se înghite cu apă.

Coada-șoricelului

Are proprietăți antioxidante remarcabile, calitate de care ne putem folosi pentru a preveni declanșarea episoadelor de alergie, dar și în scop curativ, pentru reducerea intensității manifestărilor, întrucât proprietățile ei antiinflamatoare sunt puternice.

Cum se ia. Este recomandată în alergie, rinită şi rinosinuzită alergică și astm alergic. Pregătește o infuzie din două linguri de plantă la o cană cu apă și bea de două ori pe zi, în cure de 2-4 săptămâni. Ca remediu de urgență, se poate folosi infuzia din flori.

Crușin

Planta este un bun drenor, motiv pentru care este folosită des în afecțiunile produse de intoxicarea lentă a organismului, fiind eficientă deopotrivă în bolile alergice și autoimune, precum și în tulburările de natură virală.

Cum se ia. Pregătește un decoct combinat amestecând o linguriță de pulbere de crușin, o linguriță de pulbere de mentă și o linguriță de pulbere de mușețel (și menta, și mușețelul sunt antialergice și antiinflamatoare). Lasă amestecul de pulberi la macerat într-o cană de apă de seara până dimineaţa, apoi filtrează printr-o sită. Fierbe planta rămasă după filtrare circa zece minute, pe urmă lasă la răcit şi filtrează din nou. Combină maceratul cu decoctul răcit și bea 1-2 căni pe zi.

Măceș

Este considerat cel mai puternic vitaminizant C din lume. Potrivit cercetărilor, fructul de măceş conţine de 50 de ori mai multă vitamina C decât lămâia și de 100 de ori mai multă decât mandarinele ori portocalele. Cum vitamina C previne reacțiile alergice, măceșul este folosit cu succes în cazul în care acestea s-au declanșat deja, întrucât previne agravarea lor.

Cum se ia. Macină planta fin, apoi trece-o printr-o  ca să obții o pulbere. Ia o linguriţă rasă (ţine-o sub limbă 10-15 minute), apoi înghite cu puţină apă. Poți lua 3-4 astfel de doze pe zi, pe stomacul gol, iar în caz de alergii severe, până la 6-8 doze pe zi.

Fructe de soc

Sunt considerate printre cele mai puternice detoxifiante cunoscute în fitoterapie, fiind recomandate într-o gamă largă de afecțiuni, de la cele de natură imunitară la hipertensiune, răceli sau alergii (indiferent de tipul alergenului).

Cum se ia. Folosește tinctură de fructe de soc. Ia câte o linguriță în ½ pahar de apă, de trei ori pe zi, înainte de masă. Tratamentul se ține minimum trei luni.

Trei-frați-pătați

I se mai spune regina plantelor medicinale purificatoare. Iarba de trei-fraţi-pătaţi este în acelaşi timp diuretică şi depurativă, laxativă şi emetică. Are efecte excepţionale în combaterea astmului şi a bolilor alergice, a reumatismului şi a gutei, a bolilor generate de intoxicarea lentă a organismului, în dermatozele rebele la alte forme de tratament, afecţiunile respiratorii cronice, tumorile benigne (fiind adjuvant în tratarea celor maligne).

Cum se ia. În alergii de diverse cauze, se fac tratamente de minimum două luni cu pulbere de plantă. Ia câte șase lingurițe pe zi, pe stomacul gol, în fazele acute și patru lingurițe în fazele cronicizate.

Când ești predispusă la alergii, asociază remediile din plante cu o alimentaţie bazată pe multe legume şi fructe proaspete, evitând carnea în exces, lactatele şi dulciurile cu zahăr.

Consumul zilnic de suc de aloe îmbunătățește sistemul imunitar și mecanismele naturale de autoapărare, datorită vitaminelor, mineralelor și aminoacizilor. Acesta poate fi preparat acasă sau cumpărat de la farmacie și pot fi un suport în lupta cu alergiile de primăvară.

• Sursa foto: 123rf.com
• Sursa info: webmd.com