Cu toții am auzit de burnout, dar oare știm ce anume înseamnă acest termen? Haideți să aflăm împreună de la doamna Teodora Herțeg, psihoterapeut!
Burnout-ul se referă la un grup de manifestări care apar ca urmare a stresului ocupațional prelungit, ajungând până la o epuizare cronică resimțită la nivel mental, emoțional și fizic, în general de către persoanele care depun mari eforturi pentru a avea succes în cariera profesională. Programul de muncă prelungit, motivația ridicată de a obține performanță, sarcinile dificile și responsabilitățile crescute consumă multe resurse psihice și fizice, lăsându-l pe cel în cauză stors de puteri, pur și simplu.
Pe scurt, burnout-ul este provocat de presiunea pe care o simțim atunci când ne propunem idealuri de neatins sau, cel puțin, greu de atins.
Putem observa în jurul nostru tot mai multe persoane care își pun problema dacă pot aduce o schimbare în bine în societatea noastră, dacă pot ajuta la restabilirea unui echilibru politic, economic sau la orice alt nivel. Resursele personale utilizate de către aceste persoane sunt uneori atât de mari încât pot apărea semne de stres și de epuizare personală. De asemenea, observăm persoane care nu doresc să se implice, considerând că nu depinde de ele să facă ceva, însă trăiesc stări de anxietate sau somatizări diverse (se îmbolnăvesc mai ușor, problemele cardiovasculare sau digestive se intensifică etc.) ca urmare a perceperii pierderii controlului. Observăm, apoi, multe persoane care se gândesc să emigreze sau chiar o fac, singure sau împreună cu familiile, căutând echilibrul și stabilitatea exterioare necesare unei existențe liniștite și unei dezvoltări individuale sănătoase.
Fazele burnout-ului
Iată care sunt fazele burnout-ului, ca să le poți recunoaște rapid!
- Idealizarea
- Supraimplicarea
- Sacrificiul de sine
- Frustrarea
- Pierderea energiei
- Epuizarea
- Saturația
- Distanțarea afectivă
- Pierderea eficienței și a sentimentului de împlinire
Tipuri de burnout
Burnout-ul este rezultatul unei combinații de factori stresanți care, dacă nu sunt gestionați corespunzător, duc la epuizare completă. Este important să recunoști semnele timpurii și să iei măsuri pentru a preveni sau a ameliora starea înainte să devină copleșitoare. În literatura de specialitate au fost descrise trei tipuri de burnout. Iată-le!
Burnout-ul individual este favorizat de un discurs interior excesiv negativ, de autoexigență, nevroză și perfecționism. Cu alte cuvinte, apare atunci când ne impunem standarde extrem de înalte sau, dimpotrivă, credem că nimic din ceea ce facem nu este suficient de bun.
Epuizarea interpersonală (burnout interpersonal) este cauzată de relațiile dificile cu ceilalți la locul de muncă sau acasă. Nu sunt rare cazurile în care un șef sau un coleg de muncă agresiv sau ostil poate agrava, până la epuizare, stresul deja existent la locul de muncă.
Epuizarea organizațională este cauzată de o organizare deficitară, de cerințe extreme și de termene nerealiste, care suprasolicită angajații și le amenință performanța și stabilitatea locului de muncă.
Cum ajungem la burnout
Atenție: drumul de la burn-in, adică hiper-prezență, supraimplicare, ambiții și cerințe ridicate, cu o lipsă de echilibru între ceea ce ne pune în risc și resursele interne, la burn-out nu este atât de lung!
Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală care apare, de obicei, atunci când o persoană este expusă prelungit la stres intens și copleșitor, fără suficiente resurse de recuperare. Iată cum se ajunge, practic, la stadiul de burnout:
Suprasolicitare constantă: Dacă ești mereu sub presiune, cu sarcini peste capacitatea ta, ore suplimentare, fără pauze adecvate, corpul și mintea ta nu au timp să se refacă.
Lipsa de control: Sentimentul că nu ai control asupra sarcinilor, deciziilor sau programului tău poate contribui la frustrare și stres, ceea ce duce la epuizare.
Resurse insuficiente: Lipsa suportului, fie din partea colegilor, superiorilor sau a familiei, poate amplifica stresul. De asemenea, lipsa resurselor necesare pentru a îndeplini sarcinile poate accentua senzația de neputință.
Perfecționismul: Persoanele care își impun așteptări foarte ridicate asupra lor însele, care se simt obligate să fie perfecte sau să atingă standarde nerealiste, sunt mai susceptibile să ajungă în burnout.
Neglijarea nevoilor personale: Odată ce începi să ignori nevoile de bază, cum ar fisomnul, alimentația sănătoasă, activitățile relaxante și socializarea, ești mult mai predispus să intri în burnout.
Lipsa recunoașterii: Atunci când eforturile tale nu sunt apreciate sau recunoscute, motivația scade, ceea ce contribuie la senzația de epuizare.
Izolarea: Dacă te izolezi social, fie din cauza muncii, fie din cauza epuizării, pierzi suportul social necesar pentru a face față stresului, accentuând riscul de burnout.
Psihoterapeut Teodora Herțeg deține o diplomă de Masterat în Psihologie clinică, consiliere și psihoterapie, fiind specializată în Psihoterapie integrativă, Consiliere pentru dezvoltare personală, Servicii corporate, Workshops & trainings.
psihoterapeut-teodoraherteg.com
Sursă foto: 123rf.com, Teodora Herțeg