În ultima vreme, auzim tot mai des despre somatizarea emoțiilor. Am vrut să aflăm mai multe despre ce înseamnă, cum se manifestă și ce spune asta despre noi de la un specialist – Irina Ciureanu, psiholog și psihoterapeut.
Ce este somatizarea și de ce apare?
Irina Ciureanu: Ca să dau o definiție, este important să ținem cont de un aspect important: emoțiile se resimt în corp și rolul lor este de a transmite informații despre noi și despre nevoile noastre. Aș spune că noi toți trecem prin somatizarea emoțiilor.
Însă nu toate formele de somatizare sunt benefice pentru sănătatea noastră psiho-emoțională și aici vorbim despre tulburările somatice, așa cum le spunem noi în cabinet și care pot să apară în contexte diferite în viața unui om. De exemplu, cineva care trăiește cu teama acută și irațională că sănătatea și chiar supraviețuirea îi sunt puse în pericol, ajunge să aibă pete pe piele – iar aici vorbim despre o somatizare a ceea ce simte persoana respectivă în interior.
Este bine de știut că emoțiile intense, predispoziția către pesimism sunt doar câțiva dintre factorii declanșatori. De asemenea, sunt anumite trăsături de personalitate care pot predispune la somatizare. De exemplu, persoanele anxioase sau cele care se concentrează excesiv asupra simptomelor au șanse mari să se confrunte la un moment dat cu tulburări somatice.
Cum știm că somatizăm? Ce simte o persoană care somatizează?
Irina Ciureanu: Corpul nostru este extraordinar de inteligent și el ne transmite permanent semnale pe care, de multe ori și atunci când nu reușim să ne ascultăm corpul, le ignorăm, nu suntem conștienți de ele.
Aceste semnale se traduc sub forma unor stări de neliniște, care pot să apară, de exemplu, când ajungem la muncă și intrăm în birou. Este important să știm că simptomele diferă de la o persoană la alta și pot să fie de la această stare de neliniște descrisă mai sus la dureri cronice, senzație de greață, stare de oboseală sau dureri de burtă. În cazurile grave de somatizare, unele persoane ajung să nu mai poată merge sau chiar să își piardă vederea pentru perioade scurte.
De unde știm că somatizăm și nu e o problemă medicală?
Irina Ciureanu: Este important să fim conectați la propriul corp pentru a deveni conștienți de semnalele specifice somatizării. Astfel, atunci când ne confruntăm cu o durere, ce facem? Mergem la medic. Medicul stabilește un diagnostic și recomandă un tratament în urma căruia ne simțim din nou bine. Astfel, durerea a avut o cauză medicală. În schimb, atunci când specialistul nu poate să stabilească un diagnostic medical în urma consultațiilor și analizelor, sunt șanse ca durerea să fie o formă de manifestare a tulburării somatice. În astfel de situații, mulți medici recomandă terapia cu ajutorul unui psihoterapeut și, în unele cazuri, chiar consultul psihiatric.
Ce vrea să ne transmită corpul printr-o somatizare?
Irina Ciureanu: Corpul nostru este un foarte bun comunicator și ne dă o mulțime de informații prețioase despre nevoile, limitele și valorile noastre. Cel mai des somatizăm atunci când ne ignorăm, negăm, evităm, în repetate rânduri, emoțiile. Primul exemplu care îmi vine acum în minte este atunci când refuzăm să intrăm în contact cu tristețea sau cu furia și ce facem? O reprimă, o băgăm sub preș și spunem că suntem bine.
În timp, la un moment dat, ajungem să plătim nota restantă prin aceste tulburări somatice. Este important să ascultăm ce spune corpul și să ne dăm voie să trăim tristețea, să trăim furia, să înțelegem ce vrea el să ne spună. Dacă înțelegem ce vrea să ne spună, putem lua niște decizii foarte importante pentru sănătatea noastră emoțională: să ieșim dintr-o relație toxică, să plecăm de la un loc de muncă, să trasăm niște limite foarte clare, să învățăm să nu ne mai trădăm propriile valori.
Când suntem puși în situația de somatizare a emoțiilor?
Irina Ciureanu: De cele mai multe ori și din ce vedem noi în cabinet, somatizăm atunci când nu ne-am integrat traumele din copilărie sau atunci când ne confruntăm cu tulburarea de stres post-traumatic. De asemenea, stresul prelungit, lipsa sprijinului emoțional sunt factori declanșatori ai tulburărilor somatice. Nu în ultimul rând, somatizăm atunci când nu suntem în contact autentic cu emoțiile noastre.
Dacă eu am învățat în copilărie că „nu am voie să plâng” sau că „nu e frumos să fiu furios”, cel mai probabil mă voi ghida după aceste credințe și în viața de adult. Astfel, ajung să mă deconectez de la tristețea sau furia mea – doar că negarea sau evitarea nu anulează emoția propriu-zisă.
Emoția respectivă rămâne în corp și, mai devreme sau mai târziu, va avea un cuvânt de spus. Va veni nota de plată, așa cum spuneam mai sus. Acesta este unul dintre motivele pentru care este sănătos să ne trăim toate emoțiile, inclusiv neputința, tristețea, suferința, furia – să le trăim, să le gestionăm și să le integrăm.
Altfel, ele riscă să reapară, adesea într-o formă mult mai intensă și apăsătoare, tocmai prin aceste tulburări somatice.
Când este nevoie să apelăm la specialist și cum ne poate ajuta?
Irina Ciureanu: Uneori nu reușim să identificăm pe cont propriu cauzele somatizării, să observăm contextul în care apare somatizarea și să rezolvăm provocările cu care ne confruntăm. În astfel de situații este indicat să apelăm la sprijinul unui psihoterapeut și împreună aflăm ce le-a cauzat și cum pot fi integrate. În psihoterapie putem scoate la suprafață multe lucruri.
Odată ce ne simțim în siguranță și este importantă relația terapeutică, avem încredere să verbalizăm emoțiile și să povestim despre experiențele dureroase din trecut, despre experiențele în care ne-am simțit vulnerabili și care au și astăzi o semnificație psiho-emoțională importantă. Pe parcursul procesului psihoterapeutic, înțelegem adevăratele motive ale somatizării din prezent. Mai mult decât atât, descoperim metodele potrivite nouă, prin care putem gestiona efectele somatizării, astfel încât să ne simțim bine cu noi înșine și în viața noastră de zi cu zi.
Personal, în sesiunile cu clienții care se confruntă cu somatizarea, folosesc metoda AEDP (Accelerated Experiential Dynamic Psychotherapy), o metodă care lucrează transformațional cu emoțiile, senzațiile și corpul deopotrivă și care se bazează pe teorii din domeniul neuroștiințelor și pe teoria atașamentului.
Atât deschiderea clienților mei către transformarea interioară, cât și eficiența dovedită a acestei metode ne ajută să observăm rezultate pozitive încă de la primele ședințe.
Ce instrumente putem folosi atunci când somatizăm? Ce facem, concret, atunci când somatizăm?
Irina Ciureanu: În primul rând, psihoterapia este un instrument important care ne poate ajuta să înțelegem și să integrăm tulburările somatice. Tot în terapie putem descoperi metode practice, concrete, potrivite nevoilor noastre, prin care să gestionăm tulburările somatice.
În cazul în care somatizarea este însoțită de tulburări emoționale precum depresia sau anxietatea, medicul psihiatru poate face inclusiv recomandări medicamentoase sau ne poate indica anumite suplimente alimentare. Atenție însă: doar un medic ne poate prescrie un plan de tratament, în urma unui control amănunțit. De cele mai multe ori însă, psihoterapia va veni în completarea tratamentului medicamentos.
Interviu de: Monica Rădulescu / Foto: Arhiva Personală
Articol preluat și adaptat din revista #Femeia (ai posibilitatea de a vedea integral revista și multa alte articole utile și în varinata digitală a revistei).