O să-ți facă plăcere să treci în revistă unele dintre cele mai relevante tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște, dar și pe cele care sunt specifice unei regiuni din țară, precum și pe cele mai puțin știute.
Tradiții și obiceiuri de Paște
Nu este întâmplător că sărbătoarea paștelui este primăvara. Paștele este revenirea la viață, continuitatea vieții și victoria binelui asupra răului. Mesajul pascal este unul de victorie, de biruință împotriva întunericului, este victoria curajului împotriva fricii. Toată simbolistica pascală se regăsește în ritualurile și tradițiile legate de această sărbătoare, cea mai mare a creștinătății, esența creștinismului.
Ouăle roșii – cel mai răspândit obicei creștin
Înroșirea și ciocnirea ouălor roșii este cel mai răspândit obicei creștin de Paște. Acestea sunt nelipsite de la masa de Paște. Una dintre legente, poate cea mai cunoscută, spune că Maica Domnului a așezat un coș cu ouă lângă crucea Domnului, iar acestea s-au înroșit din sângele picurat din rănile Sale. Astăzi, pe lângă ouăle roșii, mulți creștini aleg și ouă încondeiate sau colorate, ca un simbol al renașterii, veseliei și primăverii.
Ele se pictează și/sau decorează în mod tradițional, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Acestea se ciocnesc în zilele de Paște. Tot legendele spun că ouăle roșii din ziua de Paște ne feresc de boli, ne purifică și ne oferă frumusețe.
Legendele oului de Paște
Oul de Paște oficial este oul de găină, dar pe lângă el se află și ouăle de ciocolată. Milioane de ouă de ciocolată sunt vândute în fiecare an de Paște. Foarte probabil, originea este în Egiptul Antic, inițial oul fiind un dat. Egiptenii dăruiau sclavilor evrei pe care îi eliberau un ou. Plecând de aici grecii antici au considerat că oul este un simbol al vieții, al libertății și renașterii.
În vechime era mai ales galben, pentru că era colorat prin cu fierbere cu foi de ceapă. Culoarea nu a fost aleasă întâmplător, ouăle galbene semnificând bogăția prin asocierea cu ouăle de aur.
Înainte de 1873, oamenii foloseau ouă de lemn sau de carton pe care le pictau și le dăruiau copiilor. Erau folosite și cele din porțelan, dar erau scumpe. Primul ou de ciocolată a fost făcut în 1875, într-o cofetărie din Belgia și au fost puse în vânzare în Germania câțiva ani mai târziu. Erau, ca și azi, împachetate în hârtie sau așezate în cutii de carton.
La vechii perși, Anul Nou începea în ziua echinocțiului de primăvară, ocazie pentru care preoții vopseau ouă în galben și roșu, pe care le dăruiau copiilor și tinerilor. Perioada coincide cu Paștele evreiesc, mereu aproape sărbătorit înainte de Paștele ortodox. În Roma Antică, tinerii vopseau ouă în roșu și le trimiteau celor dragi, cu ocazia sărbătorii lui Ianus, sărbătoare a primăverii.
O legendă foarte populară în Europa catolică spune că Maria Magdalena, după ce a fost martora la învierea lui Iisus, sosită la Roma, i-a dăruit împăratului Tiberius un ou roșu, ca simbol al învierii. Finlandezii purtau în buzunare ouă roșii, atunci când trăgeau prima brazdă de plug primăvara.
Slujba de la miezul nopții
În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică, de unde iau Lumina Sfântă. Uneori, folosind o lumânare specială adusă de acasă, creștinii o aprind de la Lumina scoasă de preot din altar. Aceasta simbolizează Învierea și biruința luminii în fața întunericului. Credincioșii păstrează restul de lumânare rămasă după slujbă și o aprind în timpul anului, atunci când au un mare necaz.
Preparatele tradiționale
Multe familii servesc, la masa de Paște, carne de miel pregătită în diverse moduri, dar mai ales sub forma de friptură sau drob. Mielul consumat este simbolul Mântuitorului, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. În tradiția creștină, mielul de Paște este sacrificat încă din secolul al VII-lea.
Pasca este un preparat dulce, pregătit din aluat, brânză și stafide. În mod tradițional, era pregătit de femeile din familie, uneori din familia extinsă, care se adunau special pentru această activitate.
👉 Experiențele gustative pe care le pot oferi unele rețete exotice sunt ca o călătorie într-o lume plină de provocări pe care, pur și simplu, merită să le încerci.
Obiceiuri pascale în România
Obiceiurile de Paște au specificiate în funcție de fiecare dintre regiuni.
În Țara Moților, în noaptea de Paște, se ia toaca de la biserică și se duce la cimitir, unde este păzită de tineri. Dar, poate cel mai cunoscut obicei de Paște din Transilvania este „stropitul”, preluat de la maghiari. A doua zi de Paște, băieții, îmbrăcați în haine tradiționale, merg la familiile unde există fete și le stropesc cu parfum „ca să nu se vestejească”.
În împrejurimile Sibiului, se împodobește un pom, asemănător cu cel de Crăciun. În loc de globuri, se agață ouă vopsite. În unele zone din Transilvania, tinerii împodobesc bradul cu panglici colorate și le strecoară în curțile fetelor de măritat.
Similar, unele familii din zona Clujului împodobesc o creangă de brad pentru ultimul membru decedat. Această creangă este împodobită cu bomboane și covrigi, după care este dusă la biserică, pentru a fi sfințită. Darurile sfințite sunt oferite copiilor și sătenilor, iar creanga este depusă pe mormânt, simbolizând legătura dintre cele două lumi.
În Țara Bârsei, în jurul Brașovului, se organizează o petrecere mare, la care participă întreaga comunitate. Tinerii se împart în grupuri asemănătoare cetelor de colindători și strâng ouă de la tinere, după care merg la Pietrele lui Solomon, unde se întrec, după care iau masa la iarbă verde.
La Călărași, credincioșii aduc la slujba de Înviere coșul umplut cu ouă roșii, cozonac, pasca și cocoși albi. Aceștia sunt crescuți anume pentru această tradiție. Ei vestesc miezul nopții, iar datina spune că, atunci când cocoșii albi cântă, Hristos a înviat.
Paștele în Câmpulung Moldovenesc înseamnă o credință deosebită, în puterea rugăciunii de binecuvântare a bucatelor de Înviere. În zorii zilei de duminică, enoriașii, cu lumânări și coșuri cu bunătăți (simboluri ale bucuriei) în mână, se așază în formă de cerc, în curtea bisericii. Preotul trece și le binecuvântează bucatele.
În dimineața primei zile de Paște, copiii mici merg la vecini și prieteni, pentru a vesti Învierea Domnului. Gazdele oferă fiecărui urător un ou roșu. Tot în această zonă, este interzisă înnoirea garderobei în post, noile articole vestimentare urmând a fi purtate doar începând cu ziua de Paște.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paște, se practică tamaierea bucatelor. După aceea, fiecare mesean primește o linguriță de paști, respectiv vin și pâine sfântită. Din meniul mesei festive nu lipsesc ciolanul de porc fiert, ouăle și mâncărurile tradiționale.
👉 Totul despre busuioc, beneficii și contraindicații, magie și legende
Paștele în Bucovina include și o tradiție inedită. Fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță, unde spală limba clopotului cu apă neîncepută, adică prima apă luată dimineața din fântână, înaintea tuturor sătenilor; acestei apei i se atribuie puteri miraculoase.
După spălarea limbii clopotului, apa va fi folosită pentru ca fecioarele să se spele pe față în zorii zilei de Paști. Se spune că această apă le va menține frumoase tot anul și, așa cum aleargă oamenii la Înviere atunci când se trag clopotele la biserică, așa vor alerga și flăcăii la ele.
Tot în Bucovina, în noaptea de Înviere, se lasă luminile aprinse în toată casa și în curte, ca un simbol al luminii aduse de Hristos în lume.
În Moldova, în zorii zilei de Paști, se pun un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă ce conține monede. Copiii care se vor spăla pe față cu această apă vor avea un an bogat și obrajii rumeni ca roșul oului.
O altă tradiție specifică Dobrogei este „Paparuda”. Obiceiul are loc în a treia zi de Paște și constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere sau femei bătrâne, împodobite cu flori sau ramuri verzi. Femeile se înfășoară în ghirlande de brusture sau fag și merg, din casă în casă, colindând și jucând. Se spune că această tradiție va aduce ploaia.
Alte simboluri asociate Paștelui
Puii de găină sunt o parte din simbolul Paştelui. Şi puii reprezintă viaţa nouă, în noua sa formă, pură, curată după Învierea lui Iisus.
Iepuraşul de Paşte este un fel de Moş Crăciun de Crăciun. Iepuraşul aduce dulciuri şi cadouri pentru copii de Paşte. Motivul pentru care iepurii au ajuns un simbol al Paştelui este acela că timp de veacuri iepurii au fost simbolul fertilităţii şi al vieţii noi.
Crinii albi, narcisele şi lalele sunt adesea denumite de flori de Paşte. Lor se alătură anemonele şi florile de măr pentru faptul că acestea simbolizează inocenţa, puritatea şi renaşterea din sezonul de primăvară.
Paştele este ziua în care Iisus a Înviat din morţi. Prin urmare, acest festival sacru vorbeşte despre speranţă şi puterea de a învinge răul. Lumânări semnifica speranţa atunci când vremuri grele. Acesta este motivul pentru care lumânările au fost asociate cu sărbătoarea Pascală.
Fluturii sunt unele din cele mai populare simboluri de Paşte. Se spune că prima parte din viaţa fluturelui, când acesta este o omidă este viaţa lui Iisus pe pământ de la naştere până la judecată. Etapa de cocon subliniază răstignirea lui Iisus pe cruce, iar cea de a treia perioadă, atunci când insecta sparge coconul şi zboară ca un fluture înseamnă învierea lui Iisus în ziua de Paşti. Se spune că Iisus vine printre oameni în chip de fluture…
Tradiții pascale în lume
Paștele în diferite tradiții și obiceiuri în funcție de zone. Le-am adunat în articol pe cele mai interesante, culese din întreaga lume.
Statele Unite ale Americii – Așa cum probabil știi deja din filme și seriale americane, copiii din SUA așteaptă ouă decorate și dulciuri de la Iepurașul de Paște. Una dintre cele mai cunoscute tradiții de aici este vânătoarea de ouă, al cărui scop este simplu: copiii caută ouă ascunde prin grădină.
Florența, Italia – Scoppio del Carro sau „explozia carului” este o tradiție veche de 350 de ani. Un car decorat și plin de focuri de artificii este plimbat prin oraș de către oameni îmbrăcați în costume din secolul al XV-lea, iar arhiepiscopul aprinde apoi artificiile. Se crede că acest lucru va asigura o recoltă bună.
Polonia – Există tradiția Śmigus-dyngus în cadrul căreia băieții se stropesc unii pe alții cu apă. Se crede că fetele care vor ajunge și ele să fie udate se vor căsători în maxim un an.
Haux, Franța – În fiecare an se prepară o omletă uriașă, din 4500 de ouă, care poate hrăni 1000 de oameni. Povestea spune că atunci când Napoleon și armata sa au trecut prin sudul Franței, s-au oprit într-un orășel mic pentru a mânca omletă. Lui Napoleon i-a plăcut atât de mult omleta încât a comandat oamenilor din oraș să adune toate ouăle pentru a prepara o omletă uriașă pentru armata lui.
Norvegia – Aici, localnicii obișnuiesc să citească romane polițiste de Paște, iar multe edituri lansează chiar „thrillere de Paște” cu această ocazie. Se crede că tradiția a început în 1923.
Sicilia, Italia – De Paște, localnicii poartă măști și se îmbracă în robe roșii și supără cât de multe „suflete” pot – ceea ce înseamnă de fapt că îi pun pe alții să le plătească băuturile.
Superstiții de Paște
- La Înviere, trebuie să te îmbraci cu o haină nouă;
- În ziua de Paște, nu trebuie să dormi, deoarece restul anului vei fi somnoros și vei avea ghinion;
- Lumânarea de la Înviere se păstrează în casă, pentru a fi aprinsă în caz de calamitate naturală, boală sau supărări;
- În zorii zilei de Paște, trebuie să te speli pe față cu apă neîncepută, pusă într-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, un bănuț de argint și un fir de iarbă, simboluri ale sănătății, prosperității și norocului;
- La masa de Paște, se mănâncă prima oară un ou. Se crede că acesta aduce sănătate pe tot parcursul anului;
- La prânz, se consumă pește și pasăre, pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca puiul;
- În dimineața de Paște, privește prima oară în sus și spune „Hristos a înviat!”. Se spune că, dacă vei privi prima oară în jos, vei avea ghinion tot anul.
sursa foto: 123rf.com