Ziua Internațională a Femeii este mult mai mult decât o ocazie în care femeile primesc flori. Această zi a fost, și este în continuare, o cale prin care femeile din toată lumea au cerut din ce în ce mai insistent egalitatea atât în ceea ce privește drepturile, cât și obligațiile, cu bărbații. Ziua Internațională a Femeii nu este doar despre feminism, deseori greșit înțeles, chiar și de către femei, ci despre a nu mai face diferență între oameni, pe baza diferenței de gen.
Femeile nu sunt nici mai mult, nici mai puțin decât bărbații, după cum nici bărbații nu sunt mai mult sau mai puțin decât femeile. Egalitatea nu exclude diferențele, ba chiar din contră le acceptă și le încurajează. Și, chiar dacă poate părea ciudat, tocmai diferențele dintre femei și bărbați, sunt cele care impun susținerea, protejarea și recunoașterea drepturilor femeilor.
Puțină istorie
Ziua Internațională a Femeii a fost marcată (nu neapărat sărbătorită) sărbătorită încă de la începutul anilor 1900 – într-o perioadă de mare expansiune și turbulențe în lumea industrializată, marcată de apariția ideologiilor radicale.
În 1908 opresiunea și inegalitatea la care erau supuse femeile le-au determinat să devină mai vocale și mai active, iar ideile de schimbare a raporturilor sociale s-au acutizat. În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit prin New York, cerând program de muncă mai scurt, salarii mai bune și drepturi de vot.
În 1909, o declarație a Partidului Socialist din America, prima Zi Națională a Femeii a fost sărbătorită în Statele Unite pe 28 februarie. Femeile au continuat să sărbătorească Zi Națională a Femeii în ultima duminică a lunii februarie până în 1913.
În 1910 a avut loc la Copenhaga a doua Conferință Internațională a Femeilor Muncitoare. Clara Zetkin (liderul „Oficiului Femeii” din Partidului Social Democrat din Germania) a prezentat ideea Zilei Internaționale a Femeii. Ea a propus ca în fiecare an, în fiecare țară, să existe o sărbătoare în aceeași zi – o Ziua Femeii – pentru a susține în cor, revendicările lor. La conferință au participat peste 100 de femei din 17 țări, reprezentând sindicate, partide socialiste, cluburi de femei muncitoare – și inclusiv primele trei femei alese în parlamentul finlandez – care au aprobat ideea și astfel Ziua Internațională a Femeii a fost rezultatul.
Scopul era unul exclusiv social, de a recunoaște femeia ca membru egal în societate.
În urma deciziei de la Copenhaga, în 1911, Ziua Internațională a Femeii a fost celebrată pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania și Elveția pe 19 martie. Peste un milion de femei și bărbați au participat la mitingurile organizate care militau pentru drepturile femeilor de a munci, de a vota, de a fi instruite, de a ocupa funcții publice și de a pune capăt discriminării.
Cu toate acestea, puțin mai târziu, pe 25 martie, incendiul unei fabrici din New York City a ucis peste 140 de femei, majoritatea imigranți italieni și evrei. Acest eveniment dezastruos a atras atenția asupra condițiilor de muncă și a legislației muncii din Statele Unite, care au devenit un punct central al evenimentelor ulterioare de Ziua Internațională a Femeii.
În anii 1913-1914, în ajunul campaniilor pentru pace din Primul Război Mondial, femeile ruse au marcat prima Zi Internațională a Femeii pe 23 februarie, ultima duminică din februarie. În urma discuțiilor, s-a convenit ca Ziua Internațională a Femeii să fie marcată anual pe 8 martie, prin adaptarea la calendarul gregorian și de atunci această zi a rămas data pentru Ziua Internațională a Femeii. În 1914, alte femei din Europa au organizat mitinguri împotriva războiului și pentru a-și exprima solidaritatea cu femeile.
În 1917, femeile ruse au început o grevă pentru „Pâine și Pace” ca răspuns la moartea a peste 2 milioane de soldați ruși în Primul Război Mondial. Femeile au avut curajul de a se opune liderilor politici, iar asta a dus la abdicarea țarului, iar Guvernul provizoriu a acordat femeilor dreptul de vot. Dorințele femeilor ruse erau juste și plecau din durerea pierderii soților, a copiilor și fraților lor. Protestul lor a adus la putere liderii comuniști, deși nu aceasta a fost scopul lor.
În 1975, Ziua Internațională a Femeii a fost marcată pentru prima dată de către Organizația Națiunilor Unite. În decembrie 1977, Adunarea Generală a adoptat o rezoluție prin care a proclamat Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeii și Pacea Internațională care să fie celebrată în orice zi a anului de către statele membre, în conformitate cu tradițiile lor istorice și naționale.
În 1996, ONU a anunțat prima tema anuală pentru Ziua Internațională a Femeii „Sărbătorind trecutul, planificarea viitorului”, care a fost urmată în 1997 cu „Femeile la masa păcii”, în 1998 cu „Femeile și drepturile omului”, în 1999 cu „Lumea fără violență împotriva violenței împotriva Femei”, și așa mai departe în fiecare an.
Tema pentru Ziua Internațională a Femeii în 2024
Tema acestui an este „Inspiră Incluziunea”. Când îi inspirăm pe alții să înțeleagă și să prețuiască incluziunea femeilor în societate, creăm o lume mai bună. Și când femeile însele sunt inspirate să fie incluse, există un sentiment de apartenență, relevanță și împuternicire.
Campania #InspireInclusion își propune să creeze o lume mai incluzivă pentru femei.
Ce culori simbol are Ziua Internațională a Femeii
Mov, verde și alb sunt culorile Zilei Internaționale a Femeii.
- Mov înseamnă dreptate și demnitate.
- Verdele simbolizează speranța.
- Albul reprezintă puritatea.
Avem nevoie de Ziua Internațională a Femeii
Da! Potrivit Forumului Economic Mondial, din păcate niciunul dintre noi nu va vedea paritatea de gen în timpul vieții noastre și nici nu va vedea, probabil, mulți dintre copiii noștri. Paritatea de gen nu va fi atinsă peste un secol.
Pe o bază individuală, este important să înțelegem, să prețuim și să pledăm pentru includerea socială a femeilor și fetelor. Pe o bază organizațională sau de grup, există multe modalități de a asigura că nevoile, interesele și aspirațiile femeilor sunt evaluate și incluse. Cum?
Includerea socială a femeilor poate fi obținută, pas cu pas, prin:
- împuternicirea economică a femeilor;
- recrutarea, reținerea și dezvoltarea talentelor diverse;
- sprijinirea femeilor pentru a avea acces la leadership, în luarea deciziilor;
- sprijinirea femeilor în a lua decizii informate cu privire la sănătatea lor;
- acces la educație și formare de calitate;
- creșterea participării și a performanțelor femeilor în sport;
- promovarea talentului creativ și artistic al femeilor;
- abordarea altor domenii care sprijină progresul femeilor.
Ce este feminismul
Feminismul este un mișcare socială și politică care vizează egalitatea de gen și eliminarea discriminării bazate pe gen. Feminismul își propune să promoveze drepturile și libertățile femeilor în toate aspectele vieții sociale, economice, politice și culturale.
Aceasta implică lupta împotriva:
- inegalității salariale;
- a violenței domestice;
- a discriminării la locul de muncă;
- a stereotipurilor de gen și a altor forme de injustiție bazate pe gen.
Feminismul nu este o mișcare uniformă; există diverse curente și perspective în interiorul său, iar unele se concentrează și pe problemele specifice ale altor grupuri marginalizate, cum ar fi femeile de culoare, femeile LGBTQ+ sau femeile cu dizabilități.
În ceea ce privește liniile corecte ale feminismului, acestea sunt adesea discutate în contextul a diferite curente și perspective din mișcarea feministă. În general, feminismul promovează:
- Egalitatea de gen: Promovarea egalității în drepturi, oportunități și tratament între femei și bărbați.
- Autonomia și libertatea femeilor: Sprijinirea dreptului femeilor de a-și controla propriile vieți și alegeri, inclusiv dreptul la autonomie corporală și reproductive.
- Conștientizarea și combaterea discriminării de gen: Identificarea și contestarea prejudecăților, stereotipurilor și practicilor discriminatorii care afectează femeile și alte grupuri marginalizate.
- Solidaritate și inclusivitate: Recunoașterea diversității de experiențe și perspective în cadrul feminismului și colaborarea pentru a aborda problemele complexe ale inegalității de gen.
Ce NU este feminismul
Există unele percepții greșite despre feminism. Câteva dintre cele mai comune, care subminează scopurile corecte și necesare ale principiilor corecte ale feminismului sunt::
- Feminismul urmărește să subordoneze bărbații: Această percepție greșită derivă din confuzia dintre egalitatea de gen și dominație inversă. În realitate, feminismul caută să elimine inegalitățile sociale și să creeze un mediu în care femeile și bărbații să aibă aceleași șanse și drepturi.
- Feminismul este doar despre femei: Deși feminismul își are rădăcinile în lupta pentru drepturile femeilor, scopul său este să promoveze egalitatea pentru toți, indiferent de gen. Acesta abordează și problemele specifice cu care se confruntă bărbații, cum ar fi stereotipurile legate de masculinitate și presiunile sociale.
- Feminismul respinge feminitatea: O altă concepție greșită este că feminismul încearcă să elimine feminitatea sau să o discrediteze. În realitate, feminismul își propune să reevalueze și să recunoască adevărata valoare a feminității, încurajând femeile să își exploreze și să își exprime diversitatea și autenticitatea.
- Feminismul nu este necesar în societățile moderne: Chiar dacă progrese considerabile au fost realizate în ceea ce privește drepturile femeilor, inegalități persistă încă în multe domenii, cum ar fi salarizarea, accesul la poziții de conducere și distribuția sarcinilor de muncă în gospodărie. Feminismul rămâne relevant și necesar pentru a aborda aceste probleme și a asigura progresul continuu către egalitatea de gen.
Acesta este contextul autentic în care trebuie plasată, marcată și sărbătorită Ziua Internațională a Femeii.
👉 Motive pentru care să te bucuri că ești femeie
- Sursa infor: www.internationalwomensday.com/
- Sursa foto: 123rf.com