Expunerea la stres nu se lasă doar cu palpitații sau stări de neliniște. Este dificil să scapi de el, dar poți controla reacțiile pe care acesta le generează în corp, astfel încât să reduci efectele negative.
Fie că-l resimți ca o durere de cap, junghiuri în piept, rău la stomac, dureri sau chiar afecțiuni de lungă durată – dacă de exemplu, fie iarnă, fie vară, răcești sau faci infecție urinară, poate fi de la expunerea prelungită la stres, care poate afecta puternic sistemul imunitar, predispunând organismul la infecții -, stresul nu trebuie lăsat să-și facă de cap. Trebuie să-i arăți că ești mai puternică decât el și vei rezista mai bine pe viitor…
Durerile intense de cap pot apărea din varii motive, de la lipsa de magneziu și până la deshidratare, însă stresul are frecvent acest efect. Deseori, durerea poate fi cauzată de un cumul de factori precum stres, oboseală (insomnia este un efect comun al stresului), anumite carențe de vitamine sau minerale, malnutriție, efort mental prelungit, dar și probleme sentimentale. Atenție, stresul cronic poate duce și la depresie.
Arsuri în coșul pieptului? Normal, stresul poate stimula acizii din stomac, care trimit semnale sub formă de arsuri absolut îngrozitoare. Un alt efect pe care stresul te face să-l simți în piept este respirația alertă, ceea ce poate duce la dificultăți de respirație. Nici inima nu scapă de efectele stresului, care dăunează arterelor, crescând în timp riscul de atac de cord.
Durerile de stomac, spasmele în partea de jos a intestinului gros, dereglările de tranzit, sunt doar câteva dintre problemele pe care stresul le cauzează (pe termen lung, pot exista urmări mult mai grave). În plus, stresul poate determina ficatul să elibereze mult mai multă glucoză în sânge, sporind considerabil riscul de diabet.
Încordarea (inconștientă a) musculaturii este o manifestare a stresului, făcându-te să te simți de parcă ai fost călcată în picioare de o familie de elefanți. Orele petrecute aplecată deasupra computerului, stând în șezut, presiunea exercitată asupra picioarelor, etc., agravează disconfortul muscular. Firesc, toate acestea te determină să renunți la un lucru care ți-ar putea fi de un real folos: mișcarea.
Zona intimă. Infertilitatea poate fi, de cel mai multe ori, o consecință a stresului (multe cupluri procreează după ce îl elimină din viața lor). La bărbați, pot apărea frecvent disfuncții erectile, în vreme ce femeile pot experimenta dereglări menstruale, ba chiar amenoree (lipsa menstruației). Ca să nu mai vorbim de libido, care scade dramatic pentru ambele sexe.
Remedii rapide
O cafea ar putea ameliora din stres. Dar numai dacă nu cumva ai consumat deja prea multă). Cercetătorii spun că efectul cofeinei ar putea ajuta, dat fiind că această tinde să contract vasele de sânge. De preferat ar fi să o savurezi în aer liber, nu în fața computerului. Și sportul ajută: 30-45 de minute de exerciții cardio (poate fi și dans) determină eliberarea endorfinelor, care pot curma durerea de cap.
Auto-control? Indiferent ce-ar fi, n-are cum să fie mai important decât sănătatea ta. Și numai tu ești capabilă să-ți controlezi eficient stresul. Sunt utile exercițiile de respirație (inspiră-expiră adânc de 15-20 de ori), înotul și un plan de gestionare a stresului, care poate implica o reprioritizare a sarcinilor care-ți provoacă stres, o schimbare majoră (în carieră sau în viața personală) sau poate… să spui „stop”.
Și hrana poate controla stresul, care ne face fie să mâncăm necontrolat și nesănătos, fie să reprimăm total hrana, ambele tendințe afectând stomacul. Specialiștii spun că există câteva alimente care pot ajuta creierul să producă mai multă serotonină, datorită conținutului lor bogat în triptofan: brânza, cerealele integrale și carnea de pui. Ca să nu mai vorbim de faptul că gătitul relaxează! Bine, și un pahar de vin roșu…!
Masaj și relaxare… mmm! De când nu te-ai mai lăsat pe mâinile unui maseur care să stoarcă și ultima picătură de încordare din tine? Programează degrabă o ședință, apoi încheie-ți ziua cu o baie caldă, „condimentată” cu săruri aromatice, având grijă să ții picioarele ridicate pe marginea căzii, astfel încât să le dai și picioarelor ocazia să scape de presiune, trimițând și creierului un semnal clar că e timpul să se relaxeze.
CITEȘTE ȘI: Cum reacționează tenul la stres
Foto: Pixabay